Exceptând pe cei interesați, cine
a fost în stare, s-a lămurit acum că la originea actualului blocaj al
sistemului politic s-a aflat acuza de legionarism și antisemitism, iar
legionarii și antisemiții sunt căutați ulterior, ca în orice „democrație populară“.
Agenții declanșatori au fost „holocaustiștii“, această
combinație de hard- și soft-power american în care Institutul
condus de Florian joacă rolul de „cui al lui Pepelea“. Desigur că situația a convenit unor oameni pentru a
rămâne la butoane: așa e întotdeauna în politică.
Între timp au apărut și oamenii
de știință, politologi de preferință, care nu vorbesc rău, dar nu-și vor da foc
la valiza profesională pentru fleacul acela numit adevăr. Cu toții suntem doar
oameni, iar adevărul este dureros: țara noastră a intrat în NATO, în UE cu
suveranitatea avariată, dar faptul s-a întâmplat pentru că noi ne-am comportat
ca niște oameni neliberi.
În privința situației actuale,
această „eroare care este mai mult decât o crimă“, ar fi de urmărit în
continuare pista interpretativă indicată, care este privilegiată.
Starea noastră publică generală
ar merita și ea o reflecție aprofundată. Interogația ar avea rolul să se
concentreze nu asupra legitimității apartenenței noastre la NATO, la UE, ci cu
privire la ce am făcut bine sau greșit în tot acest timp de când suntem membri.
Politica externă este nemiloasă, iar noi simțim din plin efectele proastelor
noastre decizii. Dar din păcate nu avem cu cine, astfel că nici interogație nu vom avea. Iar dacă nu vom avea, vom continua să pendulăm între adeziuni
entuziaste și respingeri la fel de iraționale.
În fine, dacă există vreo morală
a acestor zile, este că principala problemă suntem noi. Iar dacă vrem să facem
ceva, resorturile nu le putem găsi în altă parte decât tot în noi înșine.
București, 22 decembrie 2024.
