HOLOCAUSTIȘTII: NOMENCLATURIȘTI ȘI SECURIȘTI DE BINE

Sursa: site-ul FCER
Sorin Iulian (născut Silberstein Iulius), ofițer de Securitate, este (încă) membru al Colegiului de onoare al Institutului Wiesel, deși a decedat în... 2013. Cum s-ar zice, este nemuritor.
El a fost „în problemă încă din vremea lui Gheorghiu–Dej, activând în Securitate, la Interne și la Culte[1].
Sorin a fost și cel care l-a susținut pe Alexandru Florian în calitate de «catindat» la conducerea Federației Comunităților Evreiești din România, tentativă nereușită ce explică fricțiunile frecvente cu conducerea organizației: „Directorul executiv al I.N.S.H.R., conf. dr. Alexandru Florian, a mulţumit fostului secretar general şi preşedinte interimar al Federaţiei, av. Iulian Sorin, pentru că l-a încurajat să candideze.[2]
Avem deci un institut pentru istoria și memoria holocaustului în care director general este un activist comunist (Alexandru Florian), șef de drept-și-de-fapt un alt activist, și tot comunist (Radu Ioanid), iar în Colegiul de onoare sunt membri șeful propagandei lui Nicolae Ceaușescu (Ion Iliescu) – și șef al taților lui Ioanid, cel-cu-știința-și-tehnica, respectiv, Florian, cel cu marxism-stalinismul – și un securist-securist (Sorin Iulian).
Sursa:
site-ul Institutului Wiesel
Să tragem aer în piept și să recapitulăm: să presupunem că IICCMER, instituția corespondentă, ar avea la butoane așa: un supervizor (consilier american) și un director care au fost membri ai Mișcării Legionare (sau ai Partidului Nazist, dacă poftiți), iar între membrii Colegiului său de onoare pe fostul șef al propagandei regimului Antonescu–Sima (sau pe Goebbels însuși) și un fost membru al Poliției legionare (sau măcar al Siguranței antonesciene, ca să nu zicem chiar al SS).
Ei, cum arată această situație? Așa ne gândeam și noi...
Și ce fac tovarășii aflați la butoane pentru a acoperi această înșelătorie istorică și memorială? Se luptă, desigur, cu victimele comunismului, cu plăcuțele, statuile și denumirile de licee, și acuză de-a valma de «antisemitism»...

NOTE
[1] Pentru o prezentare generală a vieții și activității lui Sorin a se vedea relatarea lui Teșu Solomovici, la adresa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-06-06/scandal-cu-securisti-in-comunitatea-evreiasca-din-romania.html. Pentru activitatea de la Culte, cf. Adrian Nicolae Petcu, Activitatea Departamentului Cultelor în atenția Securității (1970–1989), în „Caietele CNSAS, Anul II, nr. 2(4)/2009, pp. 76 și 93, la adresa: http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_4_2009.pdf.

[2] Cf. „Realitatea evreiască, Buletin informativ nr. 3/2010, la adresa: http://www.jewishfed.ro/downloads/congres/buletin3.pdf, p. 3, col. 2.

București, 14 august 2017.

ȘEFU’ ARE CUVÂNTUL

Sursa: pagina de Facebook a Institutului Wiesel
«Holocaustiștii» continuă să sărbătorească prin muncă Centenarul Marelui Război și se pegătesc de cel al Marii Uniri[1]. La temă, evreii din New York au un termen, Chutzpah, care denotă o combinație de înșelătorie și tupeu extrem, și care se traduce liber astfel: „să faci caca în pragul cuiva, apoi să suni la ușă ca să ceri hârtie igienică. Este o descriere exactă a ceea ce se petrece la noi.
Sosit în țară cu prilejul seminarului Negarea Holocaustului și antisemitismul, vulnerabilități ale societății contemporane, organizat de Institutul Wiesel, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA și Ministerul Afacerilor Interne (Ploiești, 1921 iulie a.c.) și al Școlii de vară a Institutului Wiesel (Surduc, Lugoj, 2427 iulie a.c.), Radu Ioanid s-a întreținut cu Marius Gangan la „TenTV Lugoj în emisiunea cu titlu de oracol a acestuia, intituată „Ora adevărului (28 iulie a.c), în cursul căreia a avut un moment artistic pentru care ținem să-i mulțumim pe această cale.
Mai întâi, ni se spune ceva despre proiectatul Muzeu al Culturii Evreilor și Holocaustului:

Ioanid: Muzeu-ăsta nu-l fac eu, eu sunt un fel de consilier al conducerii Institutului Wiesel, care crează...
Gangan: Dumneavoastră sunteți modest, ca-ntotdeauna, eu știu, da’ contribuția dumneavostră e serioasă!...
Ioanid: Vom vedea, vom vedea!...[2]

Vorba lui Jean–Jacques Goldman: il a fait un bébé tout seul !
Apoi, ceva despre angajamentele profunde ale intervievatului:

Ioanid: Eu sunt un mare... (ezită) cum să vă spun eu?, am o, am o încredere în dictonu’ fostului om politic din China, Deng Xiaoping, care spunea următoru’ lucru: „Nu ne interesează culoarea pisicii, ne interesează să prindă șoarecele![3]

Just, tovarășu!
În fine, să ne crăcănăm de râs cu „Domnul Radu Ioanid, directorul Diviziei Arivistice, de Cercetare arivistică (subl. n.) (min. 2:47–2:49) și servanții săi care se exprimă la fel de sfertodoct:

Ioanid: membri a (subl. n.) unor biserici protestante (min. 4:034:05);
Gangan: [la Washington] aveți și poze și, dac-am înțeles bine, există și filmulețe care pot fi vizionate (min. 7:578:02);
Ioanid: Noi, cei din generația mai vârstni, ca (subl. n.)să spun așa (min. 18:4618:50);
Ioanid: președenția (subl. n.) României (min. 26:4526:46) ;
Ioanid: o platformă comună la care a ajuns clasa politică româneas când (subl. n.) e vorba de abordarea trecutului (min. 27:2327:29);
Ioanid: „foarte multe adaptări a (subl. n.) acestei clădiri (min. 30:0430:06);
Gangan: invitatul meu este domnul profesor Radu Ioanid, care este directorul Direcției de Cercetare Arivistică (subl. n.) din cadru’ Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington (min. 31:3631:49);
Ioanid: clasă mijlocie evreias care (subl. n.) o ducea, să spunem, normal sau confortabil (min. 37:0237:06);
Ioanid: Să ne amintim că în o mie nouă sute optâșpe (subl. n.) (min. 42:2142:23);
Ioanid: Politicienii sânt și ei oameni, sânt între ei oameni străluciți – cam puțini –, cam puțini da’ străluciți, între ei sânt oameni mediocri, și sânt și oameni submediocri (râde). Haideți să fim delicați! (râde din nou) (min. 49:1449:24);
Gangan: Întotdeauna întâlnirea cu dumneavostră este o-ntâlnire deosebită nu numai pentru faptu’ că aflăm lucruri foarte interesante și importante, ci parcă începem să vedem, să vedem (dă din mâni în jurul capului) altfel, știți, viața! (râde) Și învățăm! Fiecare întâlnire cu dumneavoastră învățăm niște lucruri (sic!), și eu vreau să vă mulțumesc pentru acestea încă o dată! (min. 49:4150:03)[4]

Mulțumim și noi pentru acest moment artistic de tip «Ursul la stabilizare»!
Ar mai fi poate de remarcat că organele-noastre-are-serioase-lipsuri, dacă nu chiar își bat joc dă dom şef de la Washington, de vreme ce nu i-au găsit decât o televiziune locală pentru a se produce în direct. Ceea ce-i păcat, zicem noi, căci este necesar ca figuri de acest tip să capete o vizibilitate națională.
Pe de altă parte, dacă șăful „diviziei arivistice (l-am re-citat pe servantul M. Gangan), adulatorul tovarășului Deng Xiaoping, ideologul prinderii-de-șoareci-fără-de-principii, a găsit de cuviință ca la circa o săptămână distanță să cuvânteze într-o foaie cu acoperire națională, înseamnă că, vorba lui Bulă, e groasă![5]
Ukaz și «linie politică», producția nu merită vreo atenție specială, dat fiind că ilustrează amalgamul cunoscut, fiind o colecție de poncife istorice și memoriale, în care autorul dă sentințe, aruncă anateme și, mai ales, dă directive Justiției ca nu cumva să se aplece asupra cazurilor care agită conștiința publică. Dar ridicolul complet îl atinge atunci când îi ia pe alții de sus că nu stăpânesc limba română (nenumiți în text, în fapt: Sorin Dumitrescu).
În fine, o întrebare decentă-şi-neretorică pentru «pompierii piromani» (acești experți care alimentează antisemitismul):
Tovarăși, când faceți amalgamul dintre critica rațională și antisemitism, acuzând de-a valma de «fascism», «legionarism», luați în calcul și că vi se poate replica în mod simetric, dar de această dată întemeiat, că sunteți propagandiști comuniști (nu prea mult) reciclați, care vă indicați imprudent mentorii (exemplu tov. Deng) ce vă arată baza ideologică a mâncării șoarecilor, precum divizionarul „arivist Ioanid, fantoşa Florian (care oricum nu contează – pe Rotman îl lăsăm să-și tragă puțin sufletul)?
Mulțumim anticipat!

NOTE

[2] Cf. https://www.youtube.com/watch?v=eFkuga9x8YI, min. 40:34–40:46.

[3] Ibidem, min. 22:50–23:14.

[4] Ibidem, locurile indicate în text.

[5] Radu Ioanid, România și politica memoriei Holocaustului, „HotNews“, 7/08/2017, la adresa: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-21942420-omania-politica-memoriei-holocaustului.htm?nomobile.

București, 8 august 2017.