 |
| Sursa: site-ul FCER |
Sorin Iulian (născut Silberstein Iulius),
ofițer de Securitate, este (încă) membru al Colegiului de onoare al
Institutului Wiesel, deși a decedat în... 2013. Cum s-ar zice, este nemuritor.
El a fost „în problemă“ încă din vremea lui Gheorghiu–Dej, activând în Securitate, la Interne și la Culte[1].
Sorin a fost și cel care l-a susținut pe
Alexandru Florian în calitate de «catindat» la conducerea Federației Comunităților
Evreiești din România, tentativă nereușită ce explică fricțiunile frecvente cu
conducerea organizației: „Directorul executiv al I.N.S.H.R., conf. dr.
Alexandru Florian, a mulţumit fostului secretar general şi preşedinte interimar
al Federaţiei, av. Iulian Sorin, pentru că l-a încurajat să candideze.“[2]
Avem deci un institut pentru istoria și
memoria holocaustului în care director general este un activist comunist (Alexandru
Florian), șef de drept-și-de-fapt un alt activist, și tot comunist (Radu Ioanid),
iar în Colegiul de onoare sunt membri șeful propagandei lui Nicolae Ceaușescu (Ion
Iliescu) – și șef al taților lui Ioanid, cel-cu-știința-și-tehnica, respectiv,
Florian, cel cu marxism-stalinismul – și un securist-securist (Sorin Iulian).
 |
Sursa:
site-ul
Institutului Wiesel |
Să tragem aer în piept și să recapitulăm:
să presupunem că IICCMER, instituția corespondentă, ar avea la butoane așa: un
supervizor (consilier american) și un director care au fost membri ai Mișcării
Legionare (sau ai Partidului Nazist, dacă poftiți), iar între membrii
Colegiului său de onoare pe fostul șef al propagandei regimului Antonescu–Sima
(sau pe Goebbels însuși) și un fost membru al Poliției legionare (sau măcar al
Siguranței antonesciene, ca să nu zicem chiar al SS).
Ei, cum arată această situație? Așa ne
gândeam și noi...
Și ce fac tovarășii aflați la butoane pentru
a acoperi această înșelătorie istorică și memorială? Se luptă, desigur, cu
victimele comunismului, cu plăcuțele, statuile și denumirile de licee, și acuză
de-a valma de «antisemitism»...
NOTE
[1] Pentru o prezentare generală a vieții și activității lui
Sorin a se vedea relatarea lui Teșu Solomovici, la adresa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-06-06/scandal-cu-securisti-in-comunitatea-evreiasca-din-romania.html.
Pentru activitatea de la Culte, cf. Adrian
Nicolae Petcu, Activitatea
Departamentului Cultelor în atenția Securității (1970–1989), în „Caietele
CNSAS“, Anul II, nr. 2(4)/2009, pp. 76 și 93, la adresa: http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_4_2009.pdf.
[2] Cf. „Realitatea
evreiască“, Buletin informativ nr. 3/2010, la adresa: http://www.jewishfed.ro/downloads/congres/buletin3.pdf,
p. 3, col. 2.
București, 14 august 2017.
