SIMPOZIONUL „REEDUCĂRII”, PITEȘTI 2014

În perioada 26-28 septembrie a.c. a avut loc la Pitești cel de-al XIV-lea Simpozion internațional „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”.
©Mircea Stănescu
Ca și în anii precedenți, deschiderea a avut loc în Sala de Festivități a Primăriei sub auspiciile D-lui Ilie Popa, Prof. Dr. la Universitatea Pitești, președinte al Fundației Culturale „Memoria” – Filiala Argeș. Nu a participat nici un reprezentant al autorităților locale, iar primarul și-a trimis un delegat.
În acest an a fost prezent și fostul președinte al Republicii, Dl. Emil Constantinescu, prilej cu care a ținut prelegerea inaugurală. Din Basarabia a participat scriitorul Nicolae Dabija, iar din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) președintele organizației, Dl. Octav Bjoza.
Dl. Bjoza a susținut în cuvântul său că o cerere recurentă a foștilor deținuți politici, și anume canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română a unora dintre victime, nu a primit nici un răspuns, deși alte confesiuni au făcut deja acest lucru. La fel se întâmplă și în cazul autorităților locale de pe întreg cuprinsul țării, care ezită să-i declare cetățeni de onoare pe deținuții politici. Explicația pentru această stare de fapt rezidă în modul în care sunt văzute victimele „de o anume culoare politică” (o trimitere indirectă la legionari), persoane care, de altfel, „nu au făcut nici o crimă politică, dar și-au iubit țara”.
Dl. Ion Iovcev, directorul liceului „Lucian Blaga” cu predare în limba română din Tiraspol, a relatat despre necazurile pe care le pricinuiesc autoritățile separatiste, coordonate de Moscova, comunității românești de acolo.
Printre invitați au fost:
D-na Valentina Sturza ©Mircea Stănescu
D-na Valentina Sturza, președinte al Asociației Foștilor Deportaţi şi Deținuți Politici din Basarabia;
Dl. Boris Vasiliev, fost deportat din Basarabia (autorul mărturiei Stalin mi-a furat copilăria, Chișinău, Editura Baștina-Radog, 2010);
Dl. Mihai Neagu-Basarab, reprezentantul Centrului Cultural Român din Freiburg im Breisgau;
Dl. Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” din Chișinău; Dl. Vasile Șoimaru, autorul monumentalei lucrări Românii din jurul României. Monografie etnofotografică (Editurile Magic Print, Oneşti și Serebia, Chişinău, 2014);
Dl. Gheorghe Cușa, singurul supraviețuitor al „demascărilor” de la Pitești și Gherla care a putut fi prezent.
Dl. Gheorghe Cușa ©Mircea Stănescu
Dat fiind că anul trecut Gheorghe (Gigi) Axinte, proprietarul aripii care a mai rămas din fosta închisoare, le-a interzis participanților la simpozion intrarea în incintă (cf. http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2013/10/simpozionul-reeducarii-pitesti-2013.html), anul acesta a fost prevăzută doar deplasarea la micul Memorial din fața închisorii și participarea la slujba de pomenire a martirilor luptei împotriva comunismului. Anterior, organizatorii i-au adresat patronului peste Memoria Noastră o adresă, în care au cerut pentru victime, urmașii lor și păstrătorii memoriei „demascărilor” intrarea în fosta pușcărie politică. Într-un gest de neașteptată mărinimie, acesta a răspuns că este de acord printr-un SMS trimis în chiar ziua desfășurării evenimentului, probabil fără să se consulte cu colaboratorii săi, angajați la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), Alin Mureșan, Constantin Vasilescu ș.a., împreună cu care desfășoară o acțiune concurentă AFDPR și Fundației Culturale „Memoria” – filialele Argeș (cf. http://fundatiasfintiiinchisorilor.ro/80-fundatia/97-scoala-de-vara-fenomenul-pitesti-2014; http://www.istoriecontemporana.ro/ro/proiecte/%C5%9Fcoala-de-var%C4%83-%E2%80%9Efenomenul-pite%C5%9Fti%E2%80%9D). De altfel, de la IICCMER, care este trecut în Programul evenimentului drept coorganizator, nu a participat nimeni. Această situație, pe cât de halucinantă ar părea ea unui spirit normal, este tipică pentru postcomunismul românesc.
Dintre mărturiile prezentate în cursul simpozionului reținem pe cea a D-nei Rodica Grigore asupra interzicerii dreptului la instrucție școlară pentru copiii dușmanilor regimului.
Dintre comunicările istoricilor vom indica pe cea a Dianei Vrabie despre destinul scriitoarei, deținută în Gulag, Eufrosina Kersnovskaia, a lui Dumitru Lăcătușu asupra biografiilor însângerate ale lui Alexandru Vișinescu și Florian Cormoș, a lui Vlad Mitric-Ciupe cu privire la destinul „piteșteanului” Vlad Drăgoescu și, în fine, a noastră, care a avut ca temă prezentarea conținutului de arhivă cuprins în volumului Documentele Reeducării.
Am remarcat apoi filmul documentar despre deportații în Gulag din satul Rădăoaia (județul Bălți), realizat de Constantin Pirogan (nepotul deținutului în Gulag, Vadim Pirogan), student la Cinematografie.
Totodată, au fost lansate mai multe cărți, cu tematicile detenției, deportărilor și memoriei colective a românilor.
Manifestarea s-a încheiat, ca de fiecare dată, cu o Rezoluție care grupează dezideratele participanților.

Iată mai jos relatarea lui Anatol Petrencu asupra evenimentului și alte câteva articole de presă:

București, 30 septembrie 2014.