Exemplu: Fondul Comitetul Central al Ajutorului Roșu din
România
1. Problema de început
Scopul acestui studiu este de a propune o manieră de
reorganizare și/sau refacere a descrierii arhivistice a unui fond simplu, cel
al Comitetului Central al Ajutorului Roșu din România, deținut de Biroul de
Arhive Contemporane (BAC) al Arhivelor Naționale ale României (ANR).
Necesitatățile practice de la care am pornit au fost
două:
1.1. Introducerea descrierilor arhivistice în Sistemul
Informatic Integrat al Arhivelor Naționale (SIIAN) presupune o reorganizare a
informației care să fie conformă cu normele internaționale de descriere, și în
principal cu ISAD(G). În acest sens, toate descrierile arhivistice la nivel de
fond cuprinse în prefețe urmează a fi transpuse în normele internaționale.
1.2. Este necesar ca redactarea noilor prefețe (pentru
fondurile care nu au fost încă prelucrate arhivistic) să fie făcută, dintru
început, conform acelorași norme internaționale (iar mai jos vom prezenta un
model de transpunere care este identic cu noua formă de redactare).
2. Prefața „clasică”
Conform normelor naționale, prefața unui inventar arhivistic trebuie să
conțină un număr de șase elemente:
2.1. Informații succinte referitoare la creatorul fondului (anii săi
extremi, sfera de activitate, schema de organizare și modificările survenite în
timp, denumirile conform legislației de înființare și funcționare a instituției
/ organismului, sediul);
2.2. Informații cu privire la fond (genul documentelor, importanța lor
istorico-documentară, cantitatea în metri liniari și unități arhivistice,
sistemul de constituire a arhivei, anii extremi, eventualele lipsuri de
documente și cauzele lor, starea de conservare, locurile anterioare de
depozitare, instrumentele de evidență și modul lor de folosire);
2.3. Schema de ordonare a documentelor (dacă este alta decât schema de
organizare a instituției / organismului creator);
2.4. Operațiunile arhivistice efectuate și ordinea efectuării lor (sistemul
de ordonare, sistemul de inventariere, modul de selecționare, categoriile de
documente eliminate, cotarea, modul de constituire sau de reconstituire a
unităților arhivistice, alte informații cu privire la sistemul de lucru);
2.5. Resursele umane angrenate în operațiunile arhivistice și calendarul
lor;
2.6. Bibliografia cu privire la creatorul fondului[1].
În urma aplicării acestor norme și a analizei informației deținute a
rezultat următoarea:
|
PREFAŢĂ[2]
|
|
|
Fondul Comitetul Central al Ajutorului Roşu din
România face parte din Arhiva Istorică a Partidului Comunist Român.
El cuprinde documente create în anii 1923-1940 de către conducerea centrală a
organizaţiei din România şi de Ajutorul Roşu Internaţional.
În concret, ele au fost create de Fracţiunea Comunistă
a Ajutorului Roşu, Biroul Juridic Muncitoresc, Comitetul de Conducere al
Organizaţiilor de Patronaj al Închisorilor din România şi de cadrele de
conducere ale respectivelor organizaţii.
Este vorba despre un fond constituit din documente
detaşate din dosarele „organelor de represiune ale regimului
burghezo-moşieresc” (cf. Hotărârii
Biroului Politic al CC al PCR din 30/12/1960) şi documente preluate sub formă
de microfilm de la Arhiva Internaţionalei
Comuniste.
Conţinutul documentelor redă activitatea organizaţiei,
relaţiile organelor sale centrale cu CC al PCdR, Ajutorul Roşu Internaţional
(ARI), organizaţii asemănătoare din alte ţări, precum şi cu organizaţiile
subordonate.
Ponderea cea mai importantă a Fondului o reprezintă:
statutele organizaţiei, rapoartele sale de activitate, documentele
conferinţelor naţionale şi plenarelor Comitetului său Central, informări
curente, procese verbale şi protocoalele de şedinţe, instrucţiuni pentru
organele şi organizaţiile locale.
Totodată, Fondul cuprinde documente privind activitatea
editorială a organelor centrale ale organizaţiei, broşuri, liste de
subscripţie, manifeste, „fluturaşi”, „tipărituri cu valori” (timbre, cărţi
poştale ilistrate ş.a.).
În fine, se regăsesc următoarele publicaţii: „Buletinul
de presă” al Biroului Europei Centrale al Comitetului Executiv al ARI,
„Buletinul MOPR” – Secţia română, „Buletinul CC al Ajutorului Roşu” – Secţia
română, „Descătuşarea” – organ al Ajutorului Roşu din România şi „Solidaritatea”,
organul Executivei Patronale a Închisorilor din România.
Potrivit planului metodic de lucru al Arhivei
Comitetului Central al Partidului Comunist Român documentele au fost păstrate
în două mape: prima, „mapa de studiu”, era constituită din copia sau originalul
documentului, iar în „mapa de rezervă” se păstrau celelalte exemplare ale
acestuia. În mapa folosită pentru studiu se găseşte ataşată o notă de relaţie
în care se specifică sursa de provenienţă a documentului (ex. document
provenit din Fond nr. 1, dosarul nr.168, fila 60).
Inventarele conţin 863 u.a., reprezentând 2,55 m.l. El cuprinde două
părţi, una de la instituţia creatoare (nr. 3341), iar cealaltă prelucrată
arhivistic la Arhivele Naţionale.
Prima parte a fost microfilmată de creator. Documentele din cel de-al doilea
inventar au fost ordonate și inventariate de arhivistul Gheorghe Șovar de la
Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale, anterior prelurării lor
(1993), și verificate cu existentul de arhivistul George Lazăr de la Biroul
de Arhive Contemporane ale Arhivelor Naționale (iulie 2012).
Documentele vor putea fi consultate în copie, în
vederea protejării integrităţii originalelor, care sunt în mare parte pe
suport de hârtie foarte subţire, scrise de mână, în cerneală.
|
|
|
Data,
ianuarie 2012
|
Consilier principal,
Mircea Stănescu
|
|
Bibliografie
|
|
|
– Documentar cu privire la fondurile şi colecţiile arhivistice aflate în
Arhiva C.C. al P.C.R., nedatat, ff.
60-61.
– Plan metodic pentru prelucrarea, ordonarea şi inventarierea fondului
„Comitetul Central al Ajutorului Roşu”, 16.02.1973, 3 f.
– Plan metodic
pentru microfilmarea documentelor elaborate de CC al Ajutorului Roșu din
România, 2.10.1980, 4 f.
|
|
3. Ce este ISAD(G)?
Este vorba despre un set de norme internaționale de
descriere arhivistică, realizate sub egida Consiliului Internațional al
Arhivelor (ICA) în scopul uniformizării practicilor arhivistice la un nivel
minimal[3]. Din acest motiv, aceste norme pot fi folosite fie împreună cu
normele naționale, fie pot fi luate ca bază pentru redactarea unor norme
naționale.
Descrierea presupune identificarea și completarea unui
număr de 26 de câmpuri (elemente), care sunt repartizate în șapte zone de
descriere. Dintre aceste câmpuri, doar șase sunt considerate esențiale pentru
schimbul internațional de informații.
În continuare, vom face o transpunere a prefeței indicate
(care agregă informațiile ce subîntind descrierea arhivistică) în formatul
ISAD(G). Normele internaționale presupun completarea doar a acelor câmpuri
pentru care există informații. Din motive care țin de inteligibilitatea
demersului, le-am trecut însă și pe cele rămase necompletate, marcându-le la
început cu un asterisc (*) și, în loc de descriere, indicând: „nu este cazul”. Totodată, le-am
numerotat, convenție care nu reprezintă în nici un fel o cerință a ISAD(G).
Descrierea care urmează este făcută la nivel de fond,
însă, dat fiind că are (și) rolul de a substitui o prefață „clasică”, ea agregă
și informații la nivel de dosar, situație indicată în câmpul corespondent (4. Nivelul descrierii). În fine, o vom
reda sub formă tabelară doar din motive de prezentare, nefiind nici aceasta o
cerință a ISAD(G).
|
Nr. crt.
|
Câmpul
|
Descrierea
|
|
1
|
Cota
|
RO AN BU F01713
|
|
2
|
Titlul
|
Fond Comitetul Central al Ajutorului Roşu din România
|
|
3
|
Datele extreme
|
1923–1937
|
|
4
|
Nivelul
descrierii
|
Fond / Dosar
|
|
5
|
Mărimea și suportul
unității de
descriere
|
863 u.a., 2,55 m.l., 17 cutii.
|
|
6
|
Numele creatorului
|
Comitetul Central al Ajutorului Roşu din România
|
|
7
|
Istoria instituţională
|
Comitetul Central al Ajutorului Roşu din România a fost o structură
subordonată Fracțiunii Comuniste a Ajutorului Roșu Internațional (în limba
rusă, prescurtat: MOPR), organism al Cominternului. El și-a desfășurat
activitatea în perioada 1923-1937 în condiții de ilegalitate. Scopul său a
fost ajutorarea comuniștilor închiși și a familiilor acestora. În concret,
documentele au fost create de Fracţiunea Comunistă a Ajutorului Roşu, Biroul
Juridic Muncitoresc, Comitetul de Conducere al Organizaţiilor de Patronaj al
Închisorilor din România şi de cadrele de conducere ale respectivelor
organizaţii.
|
|
8
|
Istoricul păstrării
(custodiei) documentelor
|
Fondul face parte din Arhiva Istorică a Partidului Comunist Român. El a
fost constituit din documente, în majoritate originale, detaşate din dosarele
„organelor de represiune ale regimului burghezo-moşieresc” (Poliție,
Justiție), în baza Hotărârii Biroului Politic al Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Român din 30.12.1960, şi din documente preluate sub formă de microfilm de la
Arhiva Internaţionalei Comuniste (practic, arhivistic vorbind, este vorba
despre o colecție).
În perioada decembrie 1989-1993 documentele au fost în custodie la
Serviciul Istoric al Armatei.
Nu ne putem pronunța asupra integrității lor.
|
|
9
|
Modul de
preluare
|
Transfer de la Serviciul
Istoric al Armatei prin Procesul Verbal de preluare nr. 9/254 din 30.07.1993
(Fondul nr. 4 din Arhiva Istorică a Comitetului Central al Partidului
Comunist Român).
|
|
10
|
Prezentarea
conținutului
|
Conţinutul documentelor redă activitatea organizaţiei, relaţiile
organelor sale centrale cu Comitetul Central al Partidului Comunist din
România (PCdR), Ajutorul Roşu Internaţional (ARI), organizaţii asemănătoare
din alte ţări, precum şi cu organizaţiile subordonate.
Ponderea cea mai importantă a Fondului o reprezintă: statutele
organizaţiei, rapoartele sale de activitate, documentele conferinţelor
naţionale şi plenarelor Comitetului său Central, informări curente, procese
verbale şi protocoalele de şedinţe, instrucţiuni pentru organele şi
organizaţiile locale.
Totodată, Fondul cuprinde documente privind activitatea editorială a
organelor centrale ale organizaţiei, broşuri, liste de subscripţie,
manifeste, „fluturaşi”, „tipărituri cu valori” (timbre, cărţi poştale
ilustrate ş.a.).
În fine, în cuprinsul său se regăsesc următoarele publicaţii: „Buletinul
de presă” al Biroului Europei Centrale al Comitetului Executiv al ARI,
„Buletinul MOPR” – Secţia română, „Buletinul CC al Ajutorului Roşu” – Secţia
română, „Descătuşarea” – organ al Ajutorului Roşu din România şi
„Solidaritatea” – organul Executivei Patronale a Închisorilor din România.
|
|
11
|
Evaluarea,
selecționarea şi
termenele de păstrare
|
Păstrare permanentă.
|
|
*12
|
Preluări
|
nu este cazul.
|
|
13
|
Sistemul de
ordonare
|
Documentele au fost ordonate cronologic, pe: ani, luni și zile.
|
|
14
|
Condiţii care
reglementează
accesul
|
Documentele incluse în primul inventar vor putea fi consultate pe
microfilm, iar cele cuprinse în al doilea inventar doar în copie, în vederea
protejării integrităţii originalelor, care sunt în mare parte pe suport de
hârtie subţire, scrise de mână, cu cerneală sau în creion.
|
|
*15
|
Condiții care
reglementează
reproducerea
|
nu este cazul.
|
|
16
|
Limba / grafia
documentelor
|
Română, rusă, germană, franceză, maghiară și engleză.
|
|
17
|
Caracteristici
fizice
şi cerinţe
tehnice
|
Documentele sunt fragile, uneori greu lizibile, deteriorate sau parțial
arse.
|
|
18
|
Instrumente de
căutare /
evidență
|
Mare parte dintre documente au fost inventariate la Arhiva Comitetului
Central al Partidului Comunist Român (Inventar îregistrat la Arhivele
Naționale sub nr. 3341, care conține u.a.: 1-841), în timp ce restul au fost
inventariate la Arhivele Naționale (Inventar nr. _______, u.a.: 842-863).
|
|
19
|
Existenţa şi
locul de
păstrare al originalelor
|
Biroul de Arhive Contemporane, Depozitul Văcărești 1.
|
|
20
|
Existenţa şi
locul de
păstrare al
copiilor
|
|
|
21
|
Surse
complementare
|
Biroul de Arhive Contemporane mai deține:
Fond Comitetul Regional Muntenia al Ajutorului Roșu din România (1503);
Fond Comitetul Regional Transilvania al Ajutorului Roșu din România
(1682);
Fond Comitetul Regional Banat al Ajutorului Roșu din România (1683);
Fond Comitetul Regional Bucovina al Ajutorului Roșu din România (1514);
Fond Comitetul Regional Basarabia al Ajutorului Roșu din România (1619);
Fond Comitetul Regional Dunărea de Jos al Ajutorului Roșu din România
(1515);
Fond Comitetul Regional Dobrogea al Ajutorului Roșu din România (1513);
Fond Comitetul Regional Moldova al Ajutorului Roșu din România (1620);
Fond Comitetul Regional Prahova al Ajutorului Roșu din România (1512).
|
|
22
|
Bibliografie
|
Documentar cu
privire la fondurile şi colecţiile arhivistice aflate în Arhiva CC al PCR, f.l., f.d. , ff. 60-61.
Plan metodic
pentru prelucrarea, ordonarea şi inventarierea fondului „Comitetul Central al
Ajutorului Roşu”, 16.02.1973, 3 f.
Plan metodic
pentru microfilmarea documentelor elaborate de CC al Ajutorului Roșu din
România, 2.10.1980, 4 f.
|
|
23
|
Note
|
Cunoscut și ca: Ajutorul Roșu sau MOPR, Fond nr. 4 creator.
Documentele unicat au fost ordonate fizic într-o
singură mapă (dosar), numită „mapa de studiu”; documentele în mai multe
exemplare au fost ordonate fizic în două mape: în „mapa de studiu” sunt
păstrate copia sau originalul documentului (dacă sunt în mai multe
exemplare), iar în „mapa de rezervă” restul exemplarelor. Dacă există
variante ale aceluiași document, ele se regăsesc, în copie, în „mapa de studiu”.
Totodată, această mapă mai conține o „notă de relaţie”, în care se specifică
sursa de provenienţă a documentului (ex.: document provenit din Fond nr. 1,
dosarul nr. 168, fila 60) și fișa de evidență pentru studiu.
|
|
24
|
Notele
arhivistului
|
Descrierea la nivel de unitate arhivistică a fost făcută, pentru primul
inventar, de către Suzana Homencu, de la Arhiva Comitetului Central al
Partidului Comunist Român (1973); pentru cel de-al doilea inevntar, ea a fost
făcută la Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale de către arhivistul
George Șovar, și verificată la Biroul de Arhive Contemporane al Arhivelor
Naționale de arhivistul George Lazăr (iulie 2012).
Descrierea la nivel de fond a fost făcută la Biroul de Arhive
Contemporane al Arhivelor Naționale de către arhiviștii Mircea Stănescu
(ianuarie 2012) și Daniela-Florentina Dragomir (21 noiembrie 2013). Ea a fost
revizuită de Mircea Stănescu (iulie 2014).
|
|
25
|
Reguli sau
convenţii
|
Descrierea a fost făcută pe baza următoarelor norme naționale și
internaționale:
Norme Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în
Arhivele Naţionale, Bucureşti,
Arhivele Naţionale, 1996.
ISAD(G): Norme internaţionale de descriere
arhivistică, ed. a II-a, la adresa: www.ica.org/download.php?id=1693.
ISAAR(CPF): Norme internaţionale pentru fişele de autoritate
arhivistică ale persoanelor juridice, persoanelor fizice şi familiilor, ed. a II-a, la adresa: www.ica.org/download.php?id=1654.
|
|
26
|
Data (datele)
descrierii
|
Descrierea conținută în Inventarul de la Arhiva Istorică a Comitetului
Central al Partidului Comunist Român, nr. 3341, a fost înregistrată de
creator la data de 7.02.1973, iar cea conținută în Inventarul de la Arhivele
Naționale, nr. _______, a fost înregistrată la data de ___________.
|
4. Observații
4.1. ISAD(G) aduce cu sine o detaliere a descrierii
arhivistice, care nu există la nivelul normelor naționale.
4.2. Cele șase elemente conținute de prefața „clasică” au
fost regrupate în câmpurile corespondente din normele internaționale.
4.3. Pentru restul informațiilor necesare descrierii am
folosit Lista Fondurilor și Colecțiilor aflate în evidența Biroului de Arhive
Contemporane, Dosarul Fondului, Planul Metodic de Lucru, și am consultat
dosarele (unitățile arhivistice) conținute de acesta.
4.4. Noul tip de descriere aduce cu sine și modificări în
limbajul folosit.
Astfel, în loc de document
(componentă a unei unități arhivistice) se va spune piesă, dat fiind că documentul este definit ca informația
înregistrată pe un suport, indiferent de natura acestuia; în loc de unitate arhivistică se va spune dosar (dar cei doi termeni pot fi
folosiți alternativ, ca echivalenți, așa cum fac arhiviștii francezi); în loc
de inventar se va spune instrument de evidență / căutare (dar și acești doi termeni pot
fi folosiți alternativ, ca echivalenți, așa cum procedează arhiviștii
francezi).
4.5. Sunt introduși termeni noi, precum: subfond și serie, care sunt de transpus în experiența arhivistică românească[4].
5. SIIAN
În fine, vom reda sub formă tabelară (din motive de
vizibilitate) formatul ISAD(G) conținut de Sistemul Informatic Integrat (SIIAN)
al Arhivelor Naționale.
Descrierea care urmează este făcută la nivel de fond, așa încât am reținut
doar acele informații care corespund nivelului de descriere indicat,
conformându-ne astfel regulilor de descriere la mai multe niveluri, care
presupun: prezentarea de la general spre particular, adaptarea informațiilor la
nivelul de descriere, legarea descrierilor și nerepetarea informațiilor. Pentru
câmpurile rămase necompletate nu deținem informația necesară sau nu este cazul
să fie completate.
|
Informații de identificare
|
|
|
Cotă UD
|
RO-AN-BU-F-1713
|
|
Indicativ
în schema de ordonare
|
RO-AN-BU-F-1713
|
|
Cote
anterioare
|
|
|
Text
sortare
|
|
|
Titlu
|
Comitetul Central al Ajutorului Roşu din România
|
|
Titlu
dedus/paralel
|
MOPR; Fond
nr. 4 creator.
|
|
Datele
extreme de creare
|
1923-1937
|
|
Data
creării (neconsecutiv)
|
|
|
Data
creării (observații)
|
|
|
Nivelul
descrierii
|
Fond
|
|
Informații despre caracterizarea fizică a UD
|
|
|
Număr u.a.
|
863
|
|
Metri
liniari
|
2,55
|
|
Cantitate
(altă unitate de măsură)
|
17 cutii
|
|
Tip
material arhivistic
|
Dosare
|
|
Informații despre context
|
|
|
Nume
creator/proveniența
|
|
|
UD –
creator (Legătură)
|
|
|
Datele
extreme ale existenței creatorului
|
|
|
Dată de
început activitate/Data nașterii
|
|
|
Dată
sfârșit activitate/Data decesului
|
|
|
Istoria
instituțională/Nota biografică
|
Comitetul Central al Ajutorului Roşu din România a fost
o structură subordonată Fracțiunii Comuniste a Ajutorului Roșu Internațional
(în limba rusă, prescurtat: MOPR), organism al Cominternului. El și-a
desfășurat activitatea în perioada 1923-1937 în condiții de ilegalitate.
Scopul său a fost ajutorarea comuniștilor închiși și a familiilor acestora.
În concret, documentele au fost create de Fracţiunea Comunistă a Ajutorului
Roşu, Biroul Juridic Muncitoresc, Comitetul de Conducere al Organizaţiilor de
Patronaj al Închisorilor din România şi de cadrele de conducere ale
respectivelor organizaţii.
|
|
Istoricul
unității de descriere
|
Fondul face parte din Arhiva Istorică a Partidului
Comunist Român. El a fost constituit din documente, în majoritate originale,
detaşate din dosarele „organelor de represiune ale regimului
burghezo-moşieresc” (Poliție, Justiție), în baza Hotărârii Biroului Politic
al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 30.12.1960, şi din
documente preluate sub formă de
microfilm de la Arhiva Internaţionalei Comuniste (practic, arhivistic
vorbind, este vorba despre o colecție).
În perioada decembrie 1989-1993 documentele au fost în
custodie la Serviciul Istoric al Armatei.
Nu ne putem pronunța asupra integrității lor.
|
|
Sursa
directă a preluării
|
Transfer de la Serviciul
Istoric al Armatei prin Procesul Verbal de preluare nr. 9/254 din 30.07.1993.
|
|
Preluări
asociate UD
|
|
|
Informații despre conținut și structură
|
|
|
Cuprinsul
pe scurt
|
Conţinutul documentelor redă activitatea organizaţiei,
relaţiile organelor sale centrale cu Comitetul Central al Partidului Comunist
din România (PCdR), Ajutorul Roşu Internaţional (ARI), organizaţii
asemănătoare din alte ţări, precum şi cu organizaţiile subordonate.
Ponderea cea mai importantă a Fondului o reprezintă:
statutele organizaţiei, rapoartele sale de activitate, documentele conferinţelor
naţionale şi plenarelor Comitetului său Central, informări curente, procese
verbale şi protocoalele de şedinţe, instrucţiuni pentru organele şi
organizaţiile locale.
Totodată, Fondul cuprinde documente privind activitatea
editorială a organelor centrale ale organizaţiei, broşuri, liste de
subscripţie, manifeste, „fluturaşi”, „tipărituri cu valori” (timbre, cărţi
poştale ilustrate ş.a.).
În fine, în cuprinsul său se regăsesc următoarele
publicaţii: „Buletinul de presă” al Biroului Europei Centrale al Comitetului
Executiv al ARI, „Buletinul MOPR” – Secţia română, „Buletinul CC al
Ajutorului Roşu” – Secţia română, „Descătuşarea” – organ al Ajutorului Roşu
din România şi „Solidaritatea” – organul Executivei Patronale a Închisorilor
din România.
|
|
Evaluare,
distrugere, termene de păstrare
|
Păstrare
permanentă.
|
|
Sistem de
ordonare
|
Documentele
au fost ordonate cronologic, pe: ani, luni și zile.
|
|
Noi
preluări
|
|
|
UD –
Diviz. schemă de clasare creator (Legătură)
|
|
|
UD – plan
ordonare (sistem clasare) (Legătură)
|
|
|
Condiții de acces și utilizare
|
|
|
Clădire
Arhivă
|
|
|
Condiții
de acces
|
Documentele incluse în primul inventar vor putea fi
consultate pe microfilm, iar cele cuprinse în al doilea inventar doar în
copie, în vederea protejării integrităţii originalelor, care sunt în mare
parte pe suport de hârtie subţire, scrise de mână, cu cerneală sau în creion.
|
|
Condiții
de copiere
|
|
|
Limbă
|
Română,
rusă, germană, franceză, maghiară și engleză.
|
|
Limba și
grafia
|
|
|
Caracteristici
fizice și cerințe tehnice
|
Documentele
sunt fragile, uneori greu lizibile, deteriorate sau parțial arse.
|
|
Instrument
evidență/informare
|
Mare parte dintre documente au fost inventariate la
Arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Inventar îregistrat
la Arhivele Naționale sub nr. 3341, care conține u.a.: 1-841), în timp ce
restul au fost inventariate la Arhivele Naționale (Inventar nr. __________ , u.a.: 844-863).
|
|
Fișier
instrument evidență/informare
|
|
|
Informații despre materiale complementare
|
|
|
Existența
și locul de păstrare al originalelor
|
Biroul de
Arhive Contemporane, Depozitul Văcărești 1.
|
|
Existența
și locul de păstrare a copiilor
|
Documentele cuprinse în inventarul de la creator (nr.
3341) au fost microfilmate, iar microfilmul se află la Biroul de Arhive
Contemporane, Depozitul Militari.
|
|
Unități de
descriere conexe
|
Biroul de Arhive Contemporane mai deține:
Fond Comitetul Regional Muntenia al Ajutorului Roșu din
România (1503);
Fond Comitetul Regional Transilvania al Ajutorului Roșu
din România (1682);
Fond Comitetul Regional Banat al Ajutorului Roșu din
România (1683);
Fond Comitetul Regional Bucovina al Ajutorului Roșu din
România (1514);
Fond Comitetul Regional Basarabia al Ajutorului Roșu
din România (1619);
Fond Comitetul Regional Dunărea de Jos al Ajutorului
Roșu din România (1515);
Fond Comitetul Regional Dobrogea al Ajutorului Roșu din
România (1513);
Fond Comitetul Regional Moldova al Ajutorului Roșu din
România (1620);
Fond Comitetul Regional Prahova al Ajutorului Roșu din
România (1512).
|
|
Bibliografie
|
Documentar cu
privire la fondurile şi colecţiile arhivistice aflate în Arhiva CC al PCR, f.l., f.d. , ff. 60-61.
Plan metodic
pentru prelucrarea, ordonarea şi inventarierea fondului „Comitetul Central al
Ajutorului Roşu”, 16.02.1973, 3 f.
Plan metodic
pentru microfilmarea documentelor elaborate de CC al Ajutorului Roșu din
România, 2.10.1980, 4 f.
|
|
Informații suplimentare
|
|
|
Observații
|
Documentele unicat au fost ordonate fizic într-o
singură mapă (dosar), numită „mapa de studiu”; documentele în mai multe
exemplare au fost ordonate fizic în două mape: în „mapa de studiu” sunt
păstrate copia sau originalul documentului (dacă sunt în mai multe
exemplare), iar în „mapa de rezervă” restul exemplarelor. Dacă există
variante ale aceluiași document, ele se regăsesc, în copie, în „mapa de
studiu”. Totodată, această mapă mai conține o „notă de relaţie”, în care se
specifică sursa de provenienţă a documentului (ex.: document provenit din
Fond nr. 1, dosarul nr. 168, fila 60) și fișa de evidență pentru studiu.
|
|
Informații despre responsabilitate
|
|
|
Ident
instituție/persoană responsab. descriere
|
Descrierea a fost făcută la
Biroul de Arhive Contemporane al Arhivelor Naționale de către arhiviștii
Mircea Stănescu (ianuarie 2012) și Daniela-Florentina Dragomir (21 noiembrie
2013). Ea a fost revizuită de Mircea Stănescu (iulie 2014).
|
|
Reguli și
convenții utilizate
|
Descrierea a fost făcută pe baza următoarelor norme
naționale și internaționale :
Norme Tehnice privind
desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale, Bucureşti, Arhivele Naţionale, 1996.
ISAD(G): Norme
internaţionale de descriere arhivistică, ed. a II-a, la adresa: www.ica.org/download.php?id=1693.
ISAAR(CPF): Norme internaţionale pentru fişele de autoritate
arhivistică ale persoanelor juridice, persoanelor fizice şi familiilor, ed. a II-a, la adresa: www.ica.org/download.php?id=1654.
|
|
Grad de
finalizare
|
|
|
Datele
creării, revizuirii sau anulării
|
Descrierea conținută în Inventarul de la Arhiva
Istorică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, nr. 3341, a fost
înregistrată de creator la data de 7.02.1973, iar cea conținută în Inventarul
de la Arhivele Naționale, nr. _________ , a fost înregistrată la data de ________
.
|
6. Concluzii
6.1. Modelul de trecere a descrierii din normele naționale în cele
internaționale pe care l-am prezentat poate fi reținut și pentru instrumentele
de evidență / căutare (inventarele) publicate în format „clasic”, pe hârtie sau
în variantă electronică. În acest caz Prefața, actualizată conform ISAD(G), va
cumula informația conținută și de inventarele anterioare.
6.2. Trecerea de la normele naționale la cele internaționale aduce cu sine
o revizuire a practicii noastre arhivistice.
6.3. Schimbările în practica arhivistică au, de asemenea, un reflex
teoretic, ilustrat prin schimbările în terminologia folosită.
6.4. Normele naționale nu sunt astfel substituite, ci sunt repuse în
discuție în unele puncte-cheie. În fapt, normele internaționale sunt doar o
altă manieră de reoganizare a descrierii arhivistice.
6.5. Rezultatul acestui mod de a proceda (detaliat, specific) aduce cu sine
o mai bună analiză intelectuală a documentelor de arhivă și, în special,
eliminarea confuziilor dintre nivelurile de descriere (subfond / serie, serie /
subserie), a asimilării acestora cu instrumentele de evidență / căutare
(inventarele) sau nerepetarea informațiilor (suprimarea subdiviziunilor
nejustificate).
6.6. Descrierea la mai multe niveluri presupune, la început, un anume
travaliu intelectual și practic însă, odată ce a fost făcut, nu mai este
necesară o revenire asupra nivelurilor deja descrise (decât pentru completarea și/sau
actualizarea unor informații), ceea ce are ca efect o raționalizare și o
simplificare a muncii arhivistice.
NOTE
[1] Prevedérile respective se regăsesc în Normele Tehnice ale ANR, 1996, art. 12 și 103, pp. 8 și 48.
[2] La Sala de Lecură a Arhivelor Naționale, primul inventar al fondului
este însoțit de o prefață similară, redactată de colega Daniela-Florentina
Dragomir, pe care însă nu am putut să o inserăm întrucât nu deținem o copie
electronică a ei. Oricum, exemplul propus are doar un caracter ilustrativ.
[3] Versiunea română se găsește la adresa: www.ica.org/download.php?id=1693.
[4] A se vedea, în acest sens, studiul nostru, Fondul CC al PCR, schema sa de ordonare și ISAD(G), la adresa: http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2014/08/fondul-cc-al-pcr-schema-sa-de-ordonare.html.
București, 13
august 2014.
