Dedic această carte deţinuţilor
care au fost omorâţi prin
bătăi şi torturi în reeducare
TABLĂ DE MATERII
Introducere
I. PROCESUL GRUPULUI ŢURCANU
I.1. Anchetele
I.2. Începutul procesului
I.3. Imputări specifice
I.4. Desfăşurarea procesului
I.5. Martorii
I.6. Apărarea
I.7. Ultimul cuvânt
I.8. Condamnări şi execuţii
II. CADRELE M.A.I. INCULPATE
II.1. Anchetele
II.2. Procesul
II.3. Interogatoriile
II.4. Primii martori
II.5. Justificări
II.6. Amânări
II.7. Alţi martori
II.8. Acuzarea
II.9. Apărarea
II.10. Ultimul cuvânt
II.11. Alte acuzaţii
II.12. Alte apărări
II.13. Din nou: ultimul cuvânt
II.14. Condamnările
II.15. Recursul: deţinuţii
II.16. Recursul: avocaţii
II.17. Recursul: alţi actori
II.18. Recursul: din nou avocaţii
II.19. Sentinţa
II.20. Detenţia
II.21. Destinul cadrelor MAI condamnate
III. PROCESUL GRUPULUI VALERIU NEGULESCU
III.1. Anchetele martorilor
III.2. Acuzaţii
III.3. Anchetele acuzaţilor
III.4. Acuzaţiile
III.5. Interogatoriile
III.6. Martorii
III.7. Noi interogatorii
III.8. Martorii acuzării
III.9. Alţi martori
III.10. Acuzarea
III.11. Apărarea
III.12. Ultimul cuvânt
III.13. Condamnările
III.14. Recursurile
III.15. Sentinţa
IV. PROCESE ÎN LANŢ
IV.1. Procesul lui Mihai Pârlea
IV.2. Procesul lui Gheorghe Matei
IV.3. Procesul lui Nicolae Pospai
V. DESTINUL SUPRAVIEŢUITORILOR
V.1. Comutări ale pedepsei cu moartea
V.2. Represiunea extrajudiciară
V.3. Alţi morţi
V.4. Alţi supravieţuitori
VI. MITOLOGIE ŞI REALITATE
VII. CONCLUZII
Anexe
1. Decretul nr. 199/1950
2. Fotografii ale deţinuţilor şi cadrelor MAI din reeducare
Introducere
Ce istoric va reuşi să ghicească adevărul în grămada de minciuni ticluite de Securitate?
După stoparea reeducării comuniste din anii 1949-1951, regimul a căutat să lichideze consecinţele negative în politica externă care au decurs din aflarea în Occident a unei părţi din secretul ei. Evenimentul care a precedat acţiunea a fost acela că la sfârşitul lunii iulie 1951 Radio Londra a vorbit despre grupurile de deţinuţi politici transferaţi de la închisoarea Piteşti la Canal, care în urma unui proces misterios deveniseră aderenţi fanatici ai regimului şi îi torturau pe ceilalţi deţinuţi. Urmărindu-şi scopul propus, regimul a organizat o suită de procese în lanţ, vizând mai multe ţinte: să acopere propriile urme, aruncând responsabilitatea asupra liderilor Mişcării Legionare din închisori, asupra unei părţi a deţinuţilor politici reeducaţi şi a câtorva cadre din administraţia închisorilor şi lagărelor; apoi, să folosească prilejul provocat pentru a distruge definitiv Mişcarea Legionară.
Studiul de faţă are ca obiectiv să facă o analiză istorică a modului în care a avut loc această suită de acţiuni, împreună cu cortegiul de consecinţe pe care le-a angajat. În acest sens, prima noastră ţintă este stabilizarea informaţiei relevante privitoare la subiect.
O analiză ca cea de faţă este dificil de făcut în absenţa unei istorii detaliate a reeducării. Or, în scrierea unei asemenea istorii, pentru care sursele conţin distorsiuni puternice (cele mai multe de factură ideologică), detaliile sunt cele care contează. Lucrările fundamentale care au defrişat subiectul, semnate de Dumitru Bacu, Virgil Ierunca şi Paul Goma, rămân inevitabil la nivelul de cunoaştere al momentului în care au fost scrise[2]. Ne-am încumetat doar pentru că avem în lucru o asemenea istorie[3].
Istoricul este conştient că focalizarea atenţiei asupra acestui subiect presupune de la bun început o selecţie, care pune în lumină anumite aspecte ale istoriei reeducării, lăsând la o parte altele, cel puţin la fel de relevante. Pe de altă parte, el este conştient şi de faptul că rostul disciplinei sale nu este decât acela de a căuta adevărul, a-l descoperi şi a-l spune[4].
Note
[1] Octavian Voinea, Masacrarea studenţimii române în închisorile de la Piteşti, Gherla, Aiud. Mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1996, p. 144.
[2] Vezi Dumitru Bacu, Piteşti, centru de reeducare studenţească, Bucureşti, Editura Atlantida, 1991 (prima ediţie a fost publicată la Madrid, în 1965); Virgil Ierunca, Pitesti, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), Paris, Editions Michalon, 1996 (ed. rom. Bucureşti, Humanitas, 1990; lucrarea a fost citită fragmentar la Radio Europa Liberă, în 1975-1976, iar prima ediţie a fost publicată la Paris, Editura Limite, 1981) şi studiul Le phénomène concentrationnaire en Roumanie, publicat ca postfaţă a romanului Gherla de Paul Goma, în ediţia franceză a cărţii, Paris, Editura Gallimard, 1973; Paul Goma, Les chiens de mort (Patimile după Piteşti), Paris Hachette, 1981 (roman scris în 1978; ed. rom. Bucureşti, Cartea Românească, 1990).
[3] În octombrie 1999 am susţinut la Universitatea Bucureşti teza de doctorat intitulată Reeducarea comunistă din România anilor ’50, 374 p. Pentru un rezumat al ei, a se vedea studiul Istorie şi memorie a reeducării, în „Experimentul Piteşti. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul PERT’01, Piteşti, 6-8 octombrie 2001. PERT’02, Piteşti, 4-6 octombrie 2002”, Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş, Piteşti, 2003, pp. 95-107.
[4] Lucrarea clasică de analiză a proceselor de tip comunist şi/sau „spectacol” este Marea Teroare. O reevaluare de Robert Conquest. A se vedea ediţia română, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, trad. de Marilena Dumitrescu, în special cap. IV, V şi XII. Poate fi consultată cu folos şi lucrarea Les grands procèses dans les systèmes communistes. La pédagogie inférnale de Annie Kriegel, Paris, Gallimard, 1972.
