Confruntat cu o întrebare referitoare la mesajul AJC, Dan și-a reafirmat poziția de a retrimite Legea holocaustului în Parlament. Cu acest prilej, a reluat distincția între lupta legitimă împotriva rasismului, antisemitismului, și delirul punitiv în materie de istorie și memorie. Și motivația că această lege este pompier-piromană, adică în loc să stingă focul, îl aprinde.
Încă de când a contestat legea la Curtea Constituțională, am fost impresionat de întoarcerea sa à la Colombo, de moderația și
perspicacitatea de a înțelege potențialul distructiv pe care îl are aceasta, și
la fel sunt de faptul că rezistă încă presiunilor. (Ce va fi în culise, numai
el știe!...)
Că veni vorba de culise, nu știu ce se întâmplă acolo, căci nu am informații, nici pe ce își bazează el rezistența, însă este un context internațional favorabil în care putem scăpa de acest levier strategic moștenit din perioada unipolară americană: șantajul cu fascismul, legionarismul, antisemitismul, antonescianismul, negaționismul, minimalismul și deflectivismul, pe care îl practică lobby-ul israelian ce controlează politica externă a SUA. Care ne înveninează politica internă și ne paralizează pe cea externă. Este un moment bun, căci SUA sunt în derivă, conducerea UE a părăsit demult terenul realității, Sudul Global se afirmă tot mai mult, iar lumea este din ce în ce mai multipolară. Prin urmare, cel mai înțelept lucru este o repliere în politica internă și o prestație precaută în cea externă. Sper ca Președintele să înțeleagă toate aceste lucruri, dar, mai ales, să aibă capacitatea de a lua decizii în consecință; și la fel de important, să aibă cu cine.
În rest, îi urez succes – și nouă de asemenea! – căci are o misiune grea la timonă: România este o debandadă și un haos, o țară în criză de competențe ce navighează în derivă, fără țintă, nici misiune. Fapt pe care arată că îl înțelege.
București, 30 iulie 2025.