Se înțelege mai bine acum cine cu cine se
înfruntă cu adevărat în scandalul dirty
movie-ului în care Ghiță a devenit doar un chip: „sistemul“ şi eliminații săi (actuali și/sau în
curs), ceea ce se putea deduce deja din coagularea politică situată la extrema
PSD, numită Partidul România Unită, o excrescență a sa de tip antisistem aflată
în linia PRM şi a Partidului Poporului Dan Diaconescu, în care naționalismul
joacă, desigur, un rol utilitar, căci structurează ideologic interese şi dă
acțiunilor o anume înălțime pe care nu o au.
 |
Sursa: pagina de Facebook
a fostului președinte |
Cert, lupta anticorupție, desfășurată cu
metode dubioase[1], a indicat că este prizonieră nu atât lui Coldea sau Kövesi –
cu cât mai prodigioşi, cu atât mai mult executanți – ori vreunui iluzoriu „binom“, ci impulsului venit dinspre principalul –
şi adevăratul – centru de putere pe care îl reprezintă Președinția, fie ea
trecută ori prezentă. Desigur, actualul Președinte a moștenit acest sistem de
la fostul, devenit între timp mult prea locvace pentru a fi şi credibil. Şi
totuşi...
Lupta „sistemului“ cu corupția a mers prea departe:
arestările DNA şi/sau plimbările (în scop de compromitere) prin fața camerelor
de luat vederi ale unei prese inexistente au fost imprevizibile și s-au
concentrat exclusiv asupra capitaliștior autohtoni[2], făcând posibilă
elaborarea cu succes a unor poncife de tipul „soroşism“, „agenți ai unei puteri străine aliate“ şi altele asemenea.
Contextul internațional (dispariția peste
noapte a supravegherii politice americane) şi cel intern (câștigarea alegerilor
de către exact forțele antisistem) au făcut posibilă această încleștare care,
se întelege acum, este departe de a fi un simplu scandal legat de poveștile
murdare ale unui urmărit penal.
Acest scandal are resorturi în realitățile
social-politice ale României actuale, și este clar că nu se va stinge până când
raporturile de putere nu se vor restructura, nu se vor retranşa (prin
negociere, care pare în acest moment improbabilă, sau prin conflict).
 |
Sursa: pagina de Facebook
a actualului președinte |
Politic, cele două tabere sunt reprezentate
de Președinte, pe de o parte, și alianța PSD–ALDE, de cealaltă. Social,
instituțional, primul are de partea sa structurile de informații, iar cea de-a
doua votul popular. Rezultatul, dacă bălăcăreala va continua, va fi catastrofal
în contextul internațional actual: un conflict între garantul unei securitatăți
naționale neconvingătoare și reprezentanții îndoielnici ai voinței majorității.
Ceea ce se petrece acum nu are aerul unei
lupte politice, ci al unei operațiuni de distrugere reciprocă în care toată
lumea va pierde, diferența fiind că doar unii vor păstra (sau, corolar, dobândi
cu adevărat) puterea.
În contextul internațional mai larg al
dispariției oricăror fidelități, solidarități, taberele noastre politice au nu
doar aerele, ci şi apucăturile unor pompieri piromani. Și dacă în loc să facă
ceea ce se face în realitate prin politică – să rezolve cumva problemele
oamenilor, negociând –, se extermină reciproc – pentru bani, putere și
libertate –, cine altcineva va plăti factura oalelor sparte decât maslele largi
spectatoare?
NOTE
[1] Document
CSAT privind relația dintre serviciile de informații și justiție, la adresa:
http://www.unjr.ro/2017/01/16/document-csat-privind-relatia-dintre-serviciile-de-informatii-si-justitie/.
[2] Sau, în termenii unui membru proeminent
al coaliției PSD-ALDE, Varujan Vosganian, ținta a fost „distrugerea elitelor“. Cf. emisiunea „Dosar de politician“, B1 Tv, 19/01/2017.
București, 19 ianuarie 2017.
