Pe data de 17 septembrie 2001, actuala ministră a învăţămîntului, Ecaterina Andronescu, a interzis (în termeni oficioşi «a retras avizul») manualului de istorie de clasa a XII-a editat de Editura Sigma din Bucureşti, manual realizat de un grup de istorici şi cercetători sub coordonarea conf. univ. dr. Sorin Mitu de la Universitatea din Cluj, în conformitate cu programa în vigoare şi îndeplinind criteriile ştiinţifice şi didactice, aşa cum o probează cele două avize ale Comisiei Naţionale de Aprobare a Manualelor (CNAM).
Precizez faptul că manualul editat de Editura Sigma a devenit în anul 2000 ţinta unui atac politic de tip naţionalist-comunist, desfăşurat prin intermediul mass-media. Acest atac a fost început de un reprezentant din teritoriu al partidului roşu-brun care îşi spune «România Mare», şi a fost continuat la Bucureşti de senatorul PDSR (PSD) autor de filme de propagandă naţionalist-ceauşistă, activistul de frunte comunisto-securist şi distrugător de suflete, Sergiu Nicolaescu. Scandalul politic întreţinut în mass-media de extracţie naţionalist-comunistă (în special în ziarele Adevărul şi Jurnalul Naţional şi la posturile de televiziune Antena 1 şi Tele 7 abc) a fost mutat cu abilitate în Parlament, fiind preluat spre dezbatere de agresorii înşişi: membrii comisiilor de cultură ale celor două camere ai PDSR (PSD) şi PRM iniţiind o moţiune de cenzură împotriva politicii de reformă din învăţămînt promovată de ministeriatul Andrei Marga. Ei au arătat astfel care era adevărata miză a atacului, deşi tentativa lor a eşuat, politica MEN şi manualul fiind susţinute atît de societatea civilă (a se vedea protestul semnat, între alţii, de nume ilustre ca Monica Lovinescu, Virgil Ierunca şi Paul Goma) cît şi, finalmente, de coaliţia aflată la putere.
Dar miza atacului asupra ministerului nu a fost doar una ideologică, ci şi financiară, fiind un exemplu de cum se împletesc interesele economice cu politica cea mai abjectă. La atacul împotriva manualului Sigma şi a MEN condus de Andrei Marga s-au asociat secţia istorică a Academiei, un puternic bastion al manualului unic de istorie de inspiraţie cînd ceauşistă, cînd iliistă, şi istorici «de front» de tipul lui Ioan Scurtu, autor al unui manual concurent de istorie de clasa a XII-a.
Astăzi, Ioan Scurtu este consilierul lui Ion Iliescu şi, în continuare, autor al unui manual de clasa a XII-a la o editură. Acelaşi Ion Iliescu, consiliat de interesatul istoric «de front» de ieri şi de azi, Scurtu, a dat semnalul politic al interzicerii manualului Sigma cu prilejul recentei comemorări a lui Mihai Viteazul. Iar disciplinata membră de partid şi de stat de la Educaţie a executat ordinul neîntîrziat. Momentul şi modul în care a făcut-o arată că în spatele deciziei se află experţi ai acţiunilor ilegale, nu obscuri soldaţi disciplinaţi ai PDSR ca actuala ministră, celebră deja prin gafele fără sfîrşit. Ordinul de interzicere a manualului Sigma a fost dat exact în perioada în care manualul trebuia să ajungă în licee, iar în jurul acestei decizii ministerul a păstrat cea mai desăvîrşită tăcere.
Ordinul care conţine decizia de interzicere a manualului este în mod flagrant ilegal. El nu conţine nici o motivare «în fapt», ci doar o înşiruire a unor paragrafe de lege care permit retragerea avizului unui manual. Minister al unui partid care se identifică din ce în ce mai mult cu statul, cel al Educaţiei nu simte nevoia să-şi justifice în vreun fel deciziile şi acţiunile. El se substituie însă în mod ilegal CNAM, sancţionînd politic discursul ştiinţific alternativ şi acţionînd împotriva principiului liberei concurenţe.
Actuala luptă dusă de întreaga lume democrată împotriva terorismului, un flagel care atacă valori umane universale, pare să fi avut drept consecinţă punerea în umbră a pericolelor fundamentale de la noi de acasă: atacurile împotriva libertăţii de gîndire şi expresie, fragmentarea societăţii civile, incapabilă să se structureze şi/sau să alimenteze structuri ale opoziţiei politice – pericole generate de actuala putere politică şi care pot îndepărta pentru totdeauna România de statele care aspiră la o guvernare democratică. Iar cei care vom accepta să se întîmple acest lucru, ne vom transforma în trădători ai valorilor pe care le trîmbiţăm şi în colaboratori ai răului.
Menţionez că textul de faţă îl angajează numai şi numai pe semnatarul său.
Bucureşti, 5 octombrie 2001
Publicat în perioada 2001-2002 în revista electronică Asymetria (www.asymetria.org), în decembrie 2001 în «Lumea Liberă» şi în «Observator Cultural», nr. 99, 15-21 ianuarie 2002, p. 5.
Precizez faptul că manualul editat de Editura Sigma a devenit în anul 2000 ţinta unui atac politic de tip naţionalist-comunist, desfăşurat prin intermediul mass-media. Acest atac a fost început de un reprezentant din teritoriu al partidului roşu-brun care îşi spune «România Mare», şi a fost continuat la Bucureşti de senatorul PDSR (PSD) autor de filme de propagandă naţionalist-ceauşistă, activistul de frunte comunisto-securist şi distrugător de suflete, Sergiu Nicolaescu. Scandalul politic întreţinut în mass-media de extracţie naţionalist-comunistă (în special în ziarele Adevărul şi Jurnalul Naţional şi la posturile de televiziune Antena 1 şi Tele 7 abc) a fost mutat cu abilitate în Parlament, fiind preluat spre dezbatere de agresorii înşişi: membrii comisiilor de cultură ale celor două camere ai PDSR (PSD) şi PRM iniţiind o moţiune de cenzură împotriva politicii de reformă din învăţămînt promovată de ministeriatul Andrei Marga. Ei au arătat astfel care era adevărata miză a atacului, deşi tentativa lor a eşuat, politica MEN şi manualul fiind susţinute atît de societatea civilă (a se vedea protestul semnat, între alţii, de nume ilustre ca Monica Lovinescu, Virgil Ierunca şi Paul Goma) cît şi, finalmente, de coaliţia aflată la putere.
Dar miza atacului asupra ministerului nu a fost doar una ideologică, ci şi financiară, fiind un exemplu de cum se împletesc interesele economice cu politica cea mai abjectă. La atacul împotriva manualului Sigma şi a MEN condus de Andrei Marga s-au asociat secţia istorică a Academiei, un puternic bastion al manualului unic de istorie de inspiraţie cînd ceauşistă, cînd iliistă, şi istorici «de front» de tipul lui Ioan Scurtu, autor al unui manual concurent de istorie de clasa a XII-a.
Astăzi, Ioan Scurtu este consilierul lui Ion Iliescu şi, în continuare, autor al unui manual de clasa a XII-a la o editură. Acelaşi Ion Iliescu, consiliat de interesatul istoric «de front» de ieri şi de azi, Scurtu, a dat semnalul politic al interzicerii manualului Sigma cu prilejul recentei comemorări a lui Mihai Viteazul. Iar disciplinata membră de partid şi de stat de la Educaţie a executat ordinul neîntîrziat. Momentul şi modul în care a făcut-o arată că în spatele deciziei se află experţi ai acţiunilor ilegale, nu obscuri soldaţi disciplinaţi ai PDSR ca actuala ministră, celebră deja prin gafele fără sfîrşit. Ordinul de interzicere a manualului Sigma a fost dat exact în perioada în care manualul trebuia să ajungă în licee, iar în jurul acestei decizii ministerul a păstrat cea mai desăvîrşită tăcere.
Ordinul care conţine decizia de interzicere a manualului este în mod flagrant ilegal. El nu conţine nici o motivare «în fapt», ci doar o înşiruire a unor paragrafe de lege care permit retragerea avizului unui manual. Minister al unui partid care se identifică din ce în ce mai mult cu statul, cel al Educaţiei nu simte nevoia să-şi justifice în vreun fel deciziile şi acţiunile. El se substituie însă în mod ilegal CNAM, sancţionînd politic discursul ştiinţific alternativ şi acţionînd împotriva principiului liberei concurenţe.
Actuala luptă dusă de întreaga lume democrată împotriva terorismului, un flagel care atacă valori umane universale, pare să fi avut drept consecinţă punerea în umbră a pericolelor fundamentale de la noi de acasă: atacurile împotriva libertăţii de gîndire şi expresie, fragmentarea societăţii civile, incapabilă să se structureze şi/sau să alimenteze structuri ale opoziţiei politice – pericole generate de actuala putere politică şi care pot îndepărta pentru totdeauna România de statele care aspiră la o guvernare democratică. Iar cei care vom accepta să se întîmple acest lucru, ne vom transforma în trădători ai valorilor pe care le trîmbiţăm şi în colaboratori ai răului.
Menţionez că textul de faţă îl angajează numai şi numai pe semnatarul său.
Bucureşti, 5 octombrie 2001
Publicat în perioada 2001-2002 în revista electronică Asymetria (www.asymetria.org), în decembrie 2001 în «Lumea Liberă» şi în «Observator Cultural», nr. 99, 15-21 ianuarie 2002, p. 5.
