TRADUCEREA ISAD(G) ÎN LIMBA ROMÂNĂ. CÂTEVA OBSERVAŢII

I. Preambul

Textul de faţă propune câteva observaţii (de conţinut şi stil) cu privire la traducerea în română a ISAD(G): Standardul general internaţional de descriere arhivistică, aflată pe site-ul Consiliului Internaţional al Arhivelor (ICA), la adresa: www.ica.org/download.php?id=1693 . Scopul său este de a propune îmbunătăţiri versiunii române a acestui normativ, care reprezintă un efort remarcabil din partea colegilor care au realizat-o. Procedând în acest mod, care se doreşte a fi complet nepolemic, dorim să ne situăm în linia unui demers ştiinţific, aşa cum este şi cel arhivistic, care vizează o reflecţie comună în interiorul disciplinei, cu scopul ameliorării permanente a practicilor noastre.

II. Observaţii generale

II.1. Traducerea a fost făcută după textul englez.

Apreciem că ar fi fost mai util să fie facută după textul francez, mai apropiat de Limba Română, atât din punctul de vedere al experienţei arhivistice (cea europeană diferă de cea anglo-saxonă), cât şi general-cultural (limbajul ştiinţelor sociale de la noi are ca referinţă această limbă). Desigur, textul englez ar fi fost de utilizat pentru comparaţie.

II.2. Titlul lucrării: „Standard general internaţional de descriere arhivistică” ar fi fost echivalat mai fidel prin: „Norme internaţionale de descriere arhivistică”.

Motive: a) în română (şi în limbajul arhivistic) este încetăţenit termenul „norme”, la fel cum şi în limba franceză termenul folosit este acelaşi, norme, iar nu standard; b) „normele” nu trebuie confundate cu „standardelele”, care au un caracter tehnic (ISO). Confuzia vine din limba engleză, care foloseşte un singur cuvânt, standards, pentru ambele situaţii. Cu toate acestea, la nivel internaţional normele sunt considerate a fi de resortul instanţelor oficiale, în timp ce standardele nu au acest caracter; apoi, primele au un caracter peren, în timp ce ultimele sunt supuse revizuirilor periodice; în fine, normele au mai degrabă un caracter general, în timp ce standardele au un pronunţat caracter tehnic[1]. Traducătorii înşişi au simţit această ambiguitate, de vreme ce în alt context au folosit termenul încetăţenit: „… Comitetului pentru normele [subl. n.] de descriere al CIA” (p. 6, de două ori). În acest sens, traducerea ar fi de revizuit în întreg cuprinsul ei.

Totodată, în română formularea „norme generale” este pleonastică, prin urmare cel de-al doilea termen al ei este de eliminat. Prin urmare, titlul va putea fi reformulat astfel: Norme internaţionale de descriere arhivistică.

*

În continuare, vom indica modificările propuse sub formă tabelară, indicând diferenţele cu caractere italice, formă de prezentare pe care o vom relua fără alte precizări. O simplă confruntare cu versiunea română va lămuri contextul lor.

În sensul indicat mai sus, sunt de revizuit și ocurenţele, ca cea de mai jos:

Nr. crt.	Textul actual	Textul propus
3	„standarde descriptive” (p. 5)	„norme de descriere”

III. Observaţii punctuale

ICA, sub forma CIA (abrevierea pentru Consiliul Internaţional al Arhivelor), este de evitat din pricina contaminării cu organismul american de informaţii.

1

„Procesele legate de descriere” (p. 7)

„Procedurile legate de descriere”

2

„pentru a asigura documente descriptive credibile, autentice, inteligibile şi accesibile, care să poată fi utilizate în timp” (p. 7)

„pentru a asigura o descriere credibilă, autentică, inteligibilă şi accesibilă a documentelor, care să poată fi utilizată în timp”

3

„material(e) arhivistic(e)” (p. 7)

„document(e) de arhivă”

Termenul folosit are dezavantajul de a fi vag (pentru că trimite la suport) şi nu există în Glosar. În varianta franceză este folosit termenul document(s). În acest sens, formularea „indiferent de forma sau suportul materialului arhivistic” (p. 7) este şi mai problematică.

4

„Fiind reguli generale [subl. în text], ele se intenţionează să fie general aplicabile tuturor descrierilor arhivistice, indiferent de natura şi mărimea unităţii de descriere.” (p. 7)

„Fiind reguli [subl. în text], se intenţionează să fie general aplicabile tuturor descrierilor arhivistice, indiferent de natura şi mărimea unităţii de descriere.”

5

„principiului respect des fonds” (p. 8)

„principiului apartenenţei la un fond”

6

„Fiecare dintre aceste niveluri poate fi divizat, la rândul său, în funcţie de complexitatea structurii administrative şi/sau funcţiile organizaţiei care a creat materialul arhivistic şi organizarea materialului” (p. 8)

„Fiecare dintre aceste niveluri poate fi divizat, la rândul său, în raport cu structura administrativă şi/sau cu funcţiile organizaţiei care a creat documentele de arhivă, şi cu modul de organizare a acestor documente”

7

„În Anexa A-2, modelul reprezintă relaţiile complexe între creator(i) şi unităţile de descriere, indiferent de nivel, ilustrate în căsuţe care reprezintă documente de autoritate conform cu ISAAR (CPF), şi legăturile între ele şi căsuţele reprezentând unităţile de descriere ale fondului şi a părţilor sale. Anexa B prezintă exemple complete de descriere arhivistică, şi a unora din părţile sale.” (p. 8)

„În Anexa A-2 sunt reprezentate relaţiile complexe dintre creatori şi unităţile de descriere. Aceste relaţii nu depind de nivelul de descriere, situaţie ilustrată prin căsuţele care conţin fişele de autoritate conforme cu ISAAR (CPF), la fel ca şi de legăturile dintre aceste fişe şi căsuţele care reprezintă unităţile de descriere ale fondului şi ale părţilor sale. Anexa B prezintă exemple complete de descriere arhivistică efectuată la mai multe niveluri.”

8

„c. o enunţare a regulilor aplicabile acestui element” (p. 8)

„c. o enunţare a regulii sau regulilor aplicabile acestui element”

Vezi şi pct. d. (p. 8), unde, în mod neuniform, a fost păstrată această distincţie.

9

„Aceste numere nu ar trebui folosite decât pentru a desemna elementele descrierii” (p. 8)

„Aceste numere nu ar trebui folosite pentru a desemna elementele descrierii”

10

„în 7 zone de informaţii descriptive” (p. 8)

„în şapte zone de informaţii descriptive”

11

„5. Zona referitoare la materiale complementare / (unde sunt furnizate informaţii despre materialele care au o legătură semnificativă cu unitatea de descriere)” (p. 9)

„5. Zona referitoare la sursele complementare / (unde sunt furnizate informaţii despre sursele care au o legătură semnificativă cu unitatea de descriere)”

„Materiale”, încă o dată, este un termen vag.

12

„unde sunt furnizate informaţii specializate şi informaţii care nu şi-au putut găsi locul în nici una din celelalte zone” (p. 9)

„unde sunt furnizate informaţii şi informaţii speciale care nu şi-au putut găsi locul în nici una din celelalte zone”

13

„însă doar un set minimal sunt indispensabile pentru orice descriere” (p. 9)

„însă doar un set minimal este indispensabil pentru orice descriere”

14

„Pentru a lămuri contextul, fiecare exemplu este urmat de indicarea nivelului de descriere căruia aparţine” (p. 9)

„Pentru a lămuri contextul, fiecare exemplu este urmat de indicarea nivelului de descriere căruia îi aparţine”

15

„Vocabulare şi convenţiile care să poată fi folosite cu alte puncte de acces ar trebui să fie dezvoltate la scară naţională sau separat pentru fiecare limbă.” (p. 9)

„Pentru alte puncte de acces ar trebui dezvoltate vocabulare şi convenţii, pentru a fi folosite la scară naţională sau la nivelul de descriere la care se referă (a se vedea mai jos, în italice, pentru fiecare limbă în parte).”

16

„Colecţie. O grupare artificială de documente, acumulate în baza anumitor caracteristici comune, fără a acorda importanţă provenienţei acelor documente. A nu se confunda cu fondul arhivistic.” (p. 11)

„Colecţie. O grupare artificială de documente, realizată pe baza anumitor caracteristici comune, care se referă la conţinut sau suport, fără a acorda importanţă provenienţei acelor documente. Se deosebeşte de fondul arhivistic, constituit într-un mod organic.”

17

„Creator. Persoana juridică, familia sau persoana care a creat, adunat şi/sau păstrat documentele ca urmare a activităţii personale sau organizaţionale. A nu se confunda cu colecţionarul.” (p. 11)

„Creator. Persoana fizică, familia sau persoana juridică ce a creat, primit şi/sau păstrat documentele ca urmare a activităţii personale sau organizaţionale. A nu se confunda cu colecţionarul.”

Anterior fusese folosită, în mod corect, în loc de „persoană” (termen ambiguu), termenul „persoană fizică”; apoi, cacofonia poate fi evitată prin introducerea pronumelui relativ „ce” în loc de „care”.

18

„Descriere arhivistică. Crearea unei re-prezentări fidele a unei unităţi de descriere şi a părţilor sale componente (dacă există), prin captura, analizarea, organizarea şi înregistrarea informaţiilor care servesc la identificarea, administrarea, localizarea şi explicarea materialului arhivistic, a contextului şi a sistemului de documente/recorduri care a produs-o. Termenul descrie de asemenea şi produsul procesului.” (p. 11)

„Descriere arhivistică. Reprezentarea fidelă a unei unităţi de descriere şi a părţilor sale componente (dacă ele există), obţinută prin selecţia, analizarea, organizarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor care servesc la identificarea, administrarea, localizarea şi explicarea documentelor de arhivă, a contextului şi a sistemului creării lor. De asemenea, termenul descrie şi rezultatul procesului.”

Calcul englez „recorduri”, pentru record(s) (fie şi în varianta accentuată de mai jos: „récorduri”), care în limba română înseamnă cu totul altceva, este exclus; acest termen se traduce, în funcţie de context, prin documente sau arhive.

19

„Document/récord. Informaţie înregistrată de orice gen şi pe orice fel de suport, creată sau primită şi păstrată, de către o organizaţie sau o persoană fizică, în operaţiunile de afaceri sau în desfăşurarea activităţii.” (p. 11)

„Document de arhivă. Informaţie înregistrată pe un suport, indiferent de natura acestuia, creată, primită şi păstrată de către o persoană fizică sau juridică în desfăşurarea activităţii sale.”

20

„Dosar. O grupare organizată de documente, puse împreună fie de creator pentru uzul curent, fie în procesul ordonării arhivistice, pentru că se referă la acelaşi subiect, activitate sau operaţiune. Dosarul este în mod obişnuit unitatea de bază într-o serie de documente (recorduri).” (p. 11)

„Dosar. Ansamblu organizat de documente, puse împreună fie de către creator, pentru folosirea curentă, fie în procesul ordonării arhivistice, dat fiind că se referă la acelaşi subiect sau la acelaşi caz. În mod obişnuit, dosarul este unitatea de bază a unei serii organice de documente.”

21

„Evaluare. Procesul de stabilire a perioadei de păstrare/reţinere a documentelor.” (p. 11)

Evaluare. Procedură prin care se stabileşte termenul de păstrare a documentelor.

22

„Fond arhivistic. Totalitatea documentelor (recorduri), indiferent de gen sau suport, create de o manieră organiză şi/sau acumulate şi folosite de o persoană fizică, familie sau persoană juridică în cursul desfăşurării activităţii şi funcţiilor respectivului creator.” (p. 11)

„Fond arhivistic. Totalitatea documentelor, indiferent de genul sau suportul lor, create în mod organic ori primite şi folosite de către o persoană fizică, familie sau persoană juridică în cursul desfăşurării activităţii sale.”

23

„Instrument de evidenţă. Termenul cel mai larg ce acoperă orice descriere sau mijloc de referinţă făcut sau primit de un serviciu de arhivă în cursul realizării controlului administrativ şi intelectual asupra materialului arhivistic.” (p. 11)

„Instrument de căutare / evidenţă. Termen general folosit pentru orice descriere sau referinţă elaborată sau primită de către un serviciu de arhivă în cursul desfăşurării controlului administrativ şi intelectual pe care îl face asupra materialului arhivistic.”

24

„Ordonarea. Procesele fizice şi intelectuale şi rezultatele analizării şi organizării documentelor în conformitate cu principiile arhivistice.” (p. 11)

„Ordonare. Operaţiunea intelectuală şi fizică ce constă în analiza şi punerea în ordine a documentelor de arhivă în conformitate cu principiile arhivistice, şi rezultatul ei.”

25

„Preluare. Recepţia ulterioară a unui material arhivistic, care se alătură astfel unei unităţi de descriere care există deja in depozit.” (p. 12)

„Preluare. Totalitatea activităţilor care vizează căutarea, descoperirea şi intrarea fondurilor de arhivă într-un serviciu sau într-o instituţie.”

În franceză termenul adecvat este collecte. Definiţia dată în varianta română este valabilă pentru „preluarea ulterioară” (în fr.: accroissement), iar nu pentru cea „iniţială” şi/sau „definitivă”[2].

26

„Provenienţă. Relaţia dintre documente (recorduri) şi organizaţiile sau persoanele care le-au creat, acumulat, şi/sau păstrat şi folosit în desfăşurarea activităţii persoanei fizice sau juridice.” (p. 12)

„Provenienţă. Relaţia dintre documente şi creatorii lor.”

27

„Punct de acces. Un nume, termen, cuvânt cheie, frază sau cod care pot fi folosit pentru a căuta, identifica şi localiza o descriere arhivistică.” (p. 12)

„Punct de acces. Un nume, cuvânt-cheie, termen din index etc. folosite pentru căutarea şi regăsirea unei descrieri arhivistice.”

În arhivistica franceză seria organică nu trebuie confundată cu seria ca subdiviziune a schemei de ordonare. De exemplu, Arhivele Partidului Comunist Francez fac parte din Seria J (Arhive Private) şi sunt gestionate de Arhivele Departamentale Seine-Saint-Denis.

28

„Serie. Documente ordonate în conformitate cu un sistem de clasare sau păstrate ca o structură, deoarece rezultă din acelaşi proces de acumulare sau clasare sau din aceeaşi activitate; au un gen specific; sau datorită unor alte relaţii care rezultă in urma creării, primirii sau folosirii. O serie este cunoscută şi sub numele de serie de documente (recorduri).” (p. 12)

„Serie. Parte organică a unui fond căreia îi corespunde un ansamblu de documente grupate împreună întrucât sunt rezultatul aceleiaşi activităţi sau pentru că indică aceleaşi atribuţii, acelaşi subiect ori au aceeaşi formă.”

29

„Sub-fond. O subdiviziune a unui fond, conţinând un corp de documente (recorduri) conexe, corespunzătoare unei subdiviziuni în organizaţia sau agenţia creatoare sau, când aceasta nu este posibilă, unor grupări geografice, cronologice, funcţionale sau altele asemenea, ale materialului însuşi. Când organismul creator are o structură ierarhică complexă fiecare subfond are cât de multe sub-fonduri subordonate sunt necesare pentru a reflecta nivelurile structurii ierarhice ale primei unităţi administrative subordonate.” (p. 12)

„Subfond. Subdiviziune organică a unui fond, care corespunde unei subdiviziuni administrative a instituţiei sau organizaţiei creatoare ori, în lipsa acesteia, unei grupări geografice, cronologice, funcţionale sau de alt tip a documentelor. Atunci când creatorul are o structură ierarhică complexă, fiecare subfond este divizat la rândul său, conform cu necesităţile, pentru a reda nivelurile ierarhice corespondente.

30

„Suport. Materialul fizic, containerul şi/sau purtătorul în sau pe care informaţia este înregistrată (de ex. tăbliţe de lut, papirus, hârtie, pergament, film, bandă magnetică)” (p. 12)

„Suport. Materialul pe care este înregistrată informaţia (de ex.: ceară, papirus, hârtie, pergament, film, bandă magnetică)”

31

„Titlu. Un cuvânt, frază, caracter sau grup de caractere care denumeşte o unitate de descriere (title)”   „Titlu oficial. Titlul care poate fi observat pe sau în materialul arhivistic descris. (formal title)” (p. 12)

„Titlu. Denumire care figurează, ca atare, în sau pe documentele care urmează să fie descrise (Formal title)”

Distincţia titlu / titlu oficial ni se pare excesivă, prin urmare propunem comasarea celor două definiţii într-una singură, aşa cum s-a procedat şi în varianta franceză a textului, reţinând în cuprinsul definiţiei un singur sens, cel de „oficial”.

32

„Titlu dedus. Un titlu dedus de arhivist pentru o unitate de descriere care nu are un titlu oficial” (p. 12)

„Titlu atribuit. Denumire dată de către arhivist unei unităţi de descriere care nu are aşa ceva”

Distincţia titlu / titlu atribuit indică originea denumirii, din punct de vedere funcţional (arhivistic) cele două denumiri având valoare egală.

33

„Unitate de descriere. Un document sau un set de documente în orice formă fizică, tratate ca o unitate, şi în consecinţă formând baza unei singure descrieri.” (p. 12)

„Unitate de descriere. Un document sau un ansamblu de documente de orice fel, tratate ca o entitate, şi care formează baza unei descrieri.”

Ansamblul de documente, fiind în egală măsură o grupare intelectuală şi fizică, nu este de redus la cea din urmă. Apoi, cuvântul „singur” ni se pare redundant în această descriere la mai multe niveluri.

34

„Unele informații din această zonă, de exemplu numele creatorului și istoria instituției sau nota biografică pot, în anumite situații, să fie incluse în cadrul dosarelor de autoritate la care se face reerință.” (p. 20)

„Unele informații din această zonă, de exemplu istoria instituțională / nota biografică, pot fi incluse, în anumite situații, în cadrul fișelor de autoritate care presupun o descriere în lanț.”

Termenul „fișe de autoritate” a fost deja folosit.

35

„Sursa directă a preluării” (pp. 24 și 25)

„Modul (maniera) de preluare”

În acest sens, a se revedea și ocurențele.

36

„3.3. ZONA DE STRUCTURĂ ȘI CONȚINUT” (p. 27)

„3.3. ZONA DE CONȚINUT ȘI STRUCTURĂ”

37

„3.3.1. Obiect și conținut” (p. 27)

„3.3.1. Prezentarea conținutului”

În acest sens, a se revedea și ocurențele.

38

„3.3.2. Evaluarea, distrugerea și informații despre termenul de păstrare (p. 29)

„3.3.2. Evaluarea, selecționarea și termenele de păstrare”

În acest sens, a se revedea și ocurențele.

39

„3.3.3. Preluări (p. 30)

„3.3.3. Preluări ulterioare”

Termenul din franceză este accroissements (preluări ulterioare), spre deosebire de collectes (preluări inițiale și/sau definitive).

40

„3.4.5. Instrumente de cercetare (p. 36)

„3.4.5. Instrumente de căutare / evidență”

În acest sens, a se revedea și ocurențele.

41

„3.5. ZONA MATERIALELOR COMPLEMENTARE” (p. 37)

„3.5. ZONA SURSELOR COMPLEMENTARE”

42

3.5.3. Unități de descriere conexe (p. 39)

3.5.3. Surse complementare”

43

„3.7.1. Nota arhivistului” (p. 41)

„3.7.1. Notele arhivistului”

44

„Identificarea principiilor pe baza cărora s-a efectuat descrierea.” (p. 42)

„Identificarea regulilor sau convențiilor pe baza cărora s-a efectuat descrierea.”

IV. Erori de ortografie

1

„Pot fi avute în vedere şi niveluri, cum ar fi sub-fonduri sau subserie” (p. 8)

„Pot fi avute in vedere şi niveluri intermediare, cum ar fi subfondurile sau subseriile”

2

„schimbul internaţional de informaţii descriptivă” (p. 9)

„schimbul internaţional de informaţii descriptive”

3

„Pe rândul următor, este indicat, tot în italic” (p. 9)

„Pe rândul următor, este indicat, tot în italice”

4

Piesă. Cea mai mică unitate arhivistică, indivizibilă intelectual, de pildă o scrisoare, un memorandum, un raport, fotografie, o înregistrare sonoră. (p. 12)

Piesă. Cea mai mică unitate arhivistică, indivizibilă intelectual, de pildă o scrisoare, un memorandum, un raport, o fotografie, o înregistrare sonoră.

V. Erori de topică

1

„Comitetului pentru normele de descriere al CIA” (p. 6)

„Comitetului CIA [ICA] pentru normele de descriere”

2

„Nu trebuie considerate aceste exemple sau forma în care ele sunt prezentate aici drept instrucţiuni.” (p. 9)

„Aceste exemple sau forma în care ele sunt prezentate aici nu trebuie considerate drept instrucţiuni.”

3

„Dată fiind importanţa punctelor de acces pentru regăsire, un alt standard al CIA, Standardul arhivistic internaţional pentru persoane juridice, persoane fizice sau familii: ISAAR(CPF), a fost elaborat.” (p. 9)

„Dată fiind importanţa punctelor de acces pentru regăsire, a fost elaborat un alt standard al ICA, Standardul arhivistic internaţional pentru persoane juridice, persoane fizice sau familii: ISAAR(CPF).”

VI. Redundanţe

1

„Procesele legate de descriere pot începe la sau înainte de momentul creării documentelor, şi pot continua de-a lungul întregului ciclu de viaţă al documentelor.” (p. 7)

„Procesele legate de descriere pot începe la sau înainte de momentul creării documentelor, şi pot continua de-a lungul întregului lor ciclu de viaţă.”

2

„Acest standard conţine regulile generale pentru descrierea arhivistică, reguli care pot fi aplicate indiferent de forma sau suportul materialului arhivistic” (p. 7)

„Acest standard conţine regulile pentru descrierea arhivistică, ce pot fi aplicate indiferent de forma sau suportul materialului arhivistic”

În română regula este doar generală, apoi este de eliminat şi cealaltă redundanţă.

*

Acestea sunt modificările pe care le socotim cele mai importante, şi nu luate în sine (pentru acurateţea lingvistică a traducerii), ci din necesităţi practice: o mai bună înţelegere a conţinutului normelor internaţionale şi o echivalare a terminologiei folosite care să fie cât mai aproape de experienţa arhivistică românească.

NOTE

[1] Curs PIAF, Modulul nr. 7, la adresa: http://www.piaf-archives.org/espace-formation/mod/resource/view.php?id=90; Ghislaine Chartron, Standards – Normes – Documents numériques. Introduction générale, la adresa: http://urfist.enc.sorbonne.fr/anciensite/presse/standard/coursintro.htm.

[2] Pentru această distincție a se vedea Curs PIAF, Modul nr. 6, la adresa: http://www.piaf-archives.org/espace-formation/mod/resource/view.php?id=78; totodată, Dicționarul Asociației Arhiviștilor Francezi, la adresa: http://www.archivistes.org/Petit-glossaire-de-termes.

Bucureşti, 14 iulie 2013.