În perioada
26-28 septembrie a.c. a avut loc la Pitești cel de-al XIV-lea Simpozion
internațional „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”.
 |
| ©Mircea Stănescu |
Ca și în anii
precedenți, deschiderea a avut loc în Sala de Festivități a Primăriei sub
auspiciile D-lui Ilie Popa, Prof. Dr. la Universitatea Pitești, președinte al
Fundației Culturale „Memoria” – Filiala Argeș. Nu a participat nici un
reprezentant al autorităților locale, iar primarul și-a trimis un delegat.
În acest an a
fost prezent și fostul președinte al Republicii, Dl. Emil Constantinescu,
prilej cu care a ținut prelegerea inaugurală. Din Basarabia a participat scriitorul
Nicolae Dabija, iar din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din
România (AFDPR) președintele organizației, Dl. Octav Bjoza.
Dl. Bjoza a susținut
în cuvântul său că o cerere recurentă a foștilor deținuți politici, și anume canonizarea
de către Biserica Ortodoxă Română a unora dintre victime, nu a primit nici un
răspuns, deși alte confesiuni au făcut deja acest lucru. La fel se întâmplă și
în cazul autorităților locale de pe întreg cuprinsul țării, care ezită să-i
declare cetățeni de onoare pe deținuții politici. Explicația pentru această
stare de fapt rezidă în modul în care sunt văzute victimele „de o anume culoare
politică” (o trimitere indirectă la legionari), persoane care, de altfel, „nu
au făcut nici o crimă politică, dar și-au iubit țara”.
Dl. Ion Iovcev,
directorul liceului „Lucian Blaga” cu predare în limba română din
Tiraspol, a relatat despre necazurile pe care le pricinuiesc autoritățile
separatiste, coordonate de Moscova, comunității românești de acolo.
Printre
invitați au fost:
 |
| D-na Valentina Sturza ©Mircea Stănescu |
D-na Valentina
Sturza, președinte al Asociației Foștilor Deportaţi şi Deținuți Politici din
Basarabia;
Dl. Boris Vasiliev,
fost deportat din Basarabia (autorul mărturiei Stalin mi-a furat copilăria,
Chișinău, Editura Baștina-Radog, 2010);
Dl. Mihai Neagu-Basarab,
reprezentantul Centrului Cultural Român din Freiburg im Breisgau;
Dl. Anatol
Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” din
Chișinău; Dl. Vasile
Șoimaru, autorul monumentalei lucrări Românii
din jurul României. Monografie etnofotografică (Editurile Magic Print,
Oneşti și Serebia, Chişinău, 2014);
Dl. Gheorghe
Cușa, singurul supraviețuitor al „demascărilor” de la Pitești și Gherla care a putut
fi prezent.
 |
| Dl. Gheorghe Cușa ©Mircea Stănescu |
Dat fiind că
anul trecut Gheorghe (Gigi) Axinte, proprietarul aripii care a mai rămas din
fosta închisoare, le-a interzis participanților la simpozion intrarea în
incintă (cf. http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2013/10/simpozionul-reeducarii-pitesti-2013.html), anul acesta
a fost prevăzută doar deplasarea la micul Memorial din fața închisorii și participarea
la slujba de pomenire a martirilor luptei împotriva comunismului. Anterior,
organizatorii i-au adresat patronului peste Memoria Noastră o adresă, în care
au cerut pentru victime, urmașii lor și păstrătorii memoriei „demascărilor” intrarea
în fosta pușcărie politică. Într-un gest de neașteptată mărinimie, acesta a
răspuns că este de acord printr-un SMS trimis în chiar ziua desfășurării
evenimentului, probabil fără să se consulte cu colaboratorii săi, angajați la
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), Alin Mureșan,
Constantin Vasilescu ș.a., împreună cu care desfășoară o acțiune concurentă AFDPR și Fundației Culturale „Memoria” – filialele Argeș
(cf. http://fundatiasfintiiinchisorilor.ro/80-fundatia/97-scoala-de-vara-fenomenul-pitesti-2014; http://www.istoriecontemporana.ro/ro/proiecte/%C5%9Fcoala-de-var%C4%83-%E2%80%9Efenomenul-pite%C5%9Fti%E2%80%9D). De altfel, de la IICCMER, care este trecut în Programul
evenimentului drept coorganizator, nu a participat nimeni. Această situație, pe
cât de halucinantă ar părea ea unui spirit normal, este tipică pentru
postcomunismul românesc.
Dintre
mărturiile prezentate în cursul simpozionului reținem pe cea a D-nei Rodica
Grigore asupra interzicerii dreptului la instrucție școlară pentru copiii
dușmanilor regimului.
Dintre comunicările
istoricilor vom indica pe cea a Dianei Vrabie despre destinul scriitoarei,
deținută în Gulag, Eufrosina Kersnovskaia, a lui Dumitru Lăcătușu asupra
biografiilor însângerate ale lui Alexandru Vișinescu și Florian Cormoș, a lui Vlad
Mitric-Ciupe cu privire la destinul „piteșteanului” Vlad Drăgoescu și, în fine,
a noastră, care a avut ca temă prezentarea conținutului de arhivă cuprins în volumului
Documentele Reeducării.
Am remarcat
apoi filmul documentar despre deportații în Gulag din satul Rădăoaia (județul
Bălți), realizat de Constantin
Pirogan (nepotul deținutului în Gulag, Vadim Pirogan), student la
Cinematografie.
Totodată, au
fost lansate mai multe cărți, cu tematicile detenției, deportărilor și memoriei
colective a românilor.
Manifestarea
s-a încheiat, ca de fiecare dată, cu o Rezoluție care grupează dezideratele
participanților.
Iată mai jos
relatarea lui Anatol Petrencu asupra evenimentului și alte câteva articole de
presă:
București, 30
septembrie 2014.