I. Preambul
Textul de faţă propune câteva observaţii
(de conţinut şi stil) cu privire la traducerea în română a ISAD(G): Standardul general internaţional de
descriere arhivistică, aflată pe site-ul Consiliului Internaţional al
Arhivelor (ICA), la adresa: www.ica.org/download.php?id=1693
. Scopul său este de a propune îmbunătăţiri versiunii române a acestui
normativ, care reprezintă un efort remarcabil din partea colegilor care au
realizat-o. Procedând în acest mod, care se doreşte a fi complet nepolemic,
dorim să ne situăm în linia unui demers ştiinţific, aşa cum este şi cel
arhivistic, care vizează o reflecţie comună în interiorul disciplinei, cu scopul
ameliorării permanente a practicilor noastre.
II. Observaţii generale
II.1. Traducerea a fost făcută după
textul englez.
Apreciem că ar fi fost mai util să fie
facută după textul francez, mai apropiat de Limba Română, atât din punctul de
vedere al experienţei arhivistice (cea europeană diferă de cea anglo-saxonă),
cât şi general-cultural (limbajul ştiinţelor sociale de la noi are ca referinţă
această limbă). Desigur, textul englez ar fi fost de utilizat pentru
comparaţie.
II.2. Titlul lucrării: „Standard general internaţional de
descriere arhivistică” ar fi fost echivalat mai fidel prin: „Norme internaţionale de descriere
arhivistică”.
Motive: a) în română (şi în limbajul
arhivistic) este încetăţenit termenul „norme”, la fel cum şi în limba franceză
termenul folosit este acelaşi, norme,
iar nu standard; b) „normele” nu
trebuie confundate cu „standardelele”, care au un caracter tehnic (ISO).
Confuzia vine din limba engleză, care foloseşte un singur cuvânt, standards, pentru ambele situaţii. Cu
toate acestea, la nivel internaţional normele sunt considerate a fi de resortul
instanţelor oficiale, în timp ce standardele nu au acest caracter; apoi,
primele au un caracter peren, în timp ce ultimele sunt supuse revizuirilor
periodice; în fine, normele au mai degrabă un caracter general, în timp ce
standardele au un pronunţat caracter tehnic[1]. Traducătorii înşişi au simţit
această ambiguitate, de vreme ce în alt context au folosit termenul
încetăţenit: „… Comitetului pentru normele
[subl. n.] de descriere al CIA” (p.
6, de două ori). În acest sens, traducerea ar fi de revizuit în întreg
cuprinsul ei.
Totodată, în română formularea „norme
generale” este pleonastică, prin urmare cel de-al doilea termen al ei este de
eliminat. Prin urmare, titlul va putea fi reformulat astfel: Norme internaţionale de descriere
arhivistică.
*
În continuare, vom indica modificările
propuse sub formă tabelară, indicând diferenţele cu caractere italice, formă de
prezentare pe care o vom relua fără alte precizări. O simplă confruntare cu
versiunea română va lămuri contextul lor.
În sensul indicat mai sus, sunt de
revizuit și ocurenţele, ca cea de mai jos:
Nr. crt.
|
Textul actual
|
Textul propus
|
3
|
„standarde descriptive”
(p.
5)
|
„norme de descriere”
|
III. Observaţii punctuale
ICA, sub forma CIA (abrevierea pentru
Consiliul Internaţional al Arhivelor), este de evitat din pricina contaminării
cu organismul american de informaţii.
1
|
„Procesele legate de descriere”
(p.
7)
|
„Procedurile legate de descriere”
|
2
|
„pentru a asigura documente descriptive credibile, autentice, inteligibile şi
accesibile, care să poată fi utilizate în timp”
(p.
7)
|
„pentru a asigura o descriere credibilă, autentică, inteligibilă şi accesibilă a
documentelor, care să poată fi utilizată în timp”
|
3
|
„material(e) arhivistic(e)”
(p. 7)
|
„document(e) de arhivă”
|
Termenul folosit are dezavantajul de a fi
vag (pentru că trimite la suport) şi nu există în Glosar. În varianta franceză
este folosit termenul document(s). În
acest sens, formularea „indiferent de forma sau suportul materialului arhivistic” (p. 7) este
şi mai problematică.
4
|
„Fiind reguli generale [subl. în text], ele se
intenţionează să fie general aplicabile tuturor descrierilor arhivistice,
indiferent de natura şi mărimea unităţii de descriere.”
(p.
7)
|
„Fiind reguli
[subl. în text], se
intenţionează să fie general aplicabile tuturor descrierilor arhivistice,
indiferent de natura şi mărimea unităţii de descriere.”
|
5
|
„principiului respect des fonds”
(p.
8)
|
„principiului apartenenţei la un fond”
|
6
|
„Fiecare dintre aceste niveluri poate fi divizat,
la rândul său, în funcţie de
complexitatea structurii administrative şi/sau funcţiile organizaţiei care a
creat materialul arhivistic şi
organizarea materialului”
(p.
8)
|
„Fiecare dintre aceste niveluri poate fi divizat,
la rândul său, în raport cu structura administrativă şi/sau cu funcţiile organizaţiei care a creat
documentele de arhivă, şi cu modul de organizare a acestor
documente”
|
7
|
„În Anexa A-2, modelul
reprezintă relaţiile complexe între
creator(i) şi unităţile de descriere, indiferent
de nivel, ilustrate în căsuţe care
reprezintă documente de autoritate conform cu ISAAR (CPF), şi legăturile între ele şi căsuţele
reprezentând unităţile de descriere ale fondului şi a părţilor sale. Anexa
B prezintă exemple complete de descriere arhivistică, şi a unora din părţile sale.”
(p.
8)
|
„În Anexa A-2 sunt
reprezentate relaţiile complexe dintre
creatori şi unităţile de descriere. Aceste
relaţii nu depind de nivelul de descriere, situaţie ilustrată prin căsuţele
care conţin fişele de autoritate conforme cu ISAAR (CPF), la fel ca şi de legăturile dintre aceste
fişe şi căsuţele care reprezintă unităţile de descriere ale fondului şi
ale părţilor sale. Anexa B prezintă exemple complete de descriere arhivistică
efectuată la mai multe niveluri.”
|
8
|
„c. o enunţare a regulilor aplicabile acestui element”
(p.
8)
|
„c. o enunţare a regulii sau regulilor aplicabile acestui element”
|
Vezi şi pct. d. (p. 8), unde, în mod
neuniform, a fost păstrată această distincţie.
9
|
„Aceste numere nu ar trebui folosite decât pentru a desemna elementele
descrierii”
(p.
8)
|
„Aceste numere nu ar trebui folosite pentru a
desemna elementele descrierii”
|
10
|
„în 7
zone de informaţii descriptive”
(p.
8)
|
„în şapte
zone de informaţii descriptive”
|
11
|
„5. Zona referitoare la materiale complementare / (unde sunt furnizate informaţii despre materialele care au o legătură
semnificativă cu unitatea de descriere)”
(p.
9)
|
„5. Zona referitoare la sursele complementare / (unde sunt furnizate informaţii despre sursele care au o legătură
semnificativă cu unitatea de descriere)”
|
„Materiale”, încă o dată, este un termen
vag.
12
|
„unde sunt furnizate informaţii specializate şi informaţii care nu şi-au putut găsi
locul în nici una din celelalte zone”
(p.
9)
|
„unde sunt furnizate informaţii şi informaţii speciale care nu şi-au putut găsi locul
în nici una din celelalte zone”
|
13
|
„însă doar un set minimal sunt indispensabile pentru orice descriere”
(p.
9)
|
„însă doar un set minimal este indispensabil
pentru orice descriere”
|
14
|
„Pentru a lămuri contextul, fiecare exemplu este
urmat de indicarea nivelului de descriere căruia aparţine”
(p. 9)
|
„Pentru a lămuri contextul, fiecare exemplu este
urmat de indicarea nivelului de descriere căruia îi aparţine”
|
15
|
„Vocabulare şi convenţiile care să poată fi
folosite cu alte puncte de acces ar trebui să fie dezvoltate la scară
naţională sau separat pentru fiecare limbă.”
(p.
9)
|
„Pentru alte puncte de acces ar trebui dezvoltate
vocabulare şi convenţii, pentru a fi folosite la scară naţională sau la
nivelul de descriere la care se referă (a se vedea mai jos, în italice,
pentru fiecare limbă în parte).”
|
16
|
„Colecţie.
O grupare artificială de documente, acumulate în baza anumitor caracteristici comune, fără a acorda importanţă
provenienţei acelor documente. A nu se
confunda cu fondul arhivistic.”
(p.
11)
|
„Colecţie.
O grupare artificială de documente, realizată pe baza anumitor caracteristici comune, care se referă la conţinut sau suport, fără a acorda importanţă
provenienţei acelor documente. Se
deosebeşte de fondul arhivistic, constituit
într-un mod organic.”
|
17
|
„Creator. Persoana juridică, familia sau persoana care a creat, adunat
şi/sau păstrat documentele ca urmare a activităţii personale sau
organizaţionale. A nu se confunda cu colecţionarul.”
(p.
11)
|
„Creator. Persoana fizică, familia sau persoana juridică ce a creat, primit şi/sau păstrat documentele ca
urmare a activităţii personale sau organizaţionale. A nu se confunda cu
colecţionarul.”
|
Anterior fusese folosită, în mod corect,
în loc de „persoană” (termen ambiguu), termenul „persoană fizică”; apoi,
cacofonia poate fi evitată prin introducerea pronumelui relativ „ce” în loc de
„care”.
18
|
„Descriere arhivistică. Crearea unei re-prezentări fidele a unei unităţi de descriere şi a părţilor sale
componente (dacă există), prin captura,
analizarea, organizarea şi înregistrarea informaţiilor care servesc la
identificarea, administrarea, localizarea şi explicarea materialului arhivistic, a contextului şi a sistemului de documente/recorduri care a produs-o.
Termenul descrie de asemenea şi
produsul procesului.”
(p.
11)
|
„Descriere arhivistică. Reprezentarea fidelă a unei unităţi de descriere şi a părţilor sale
componente (dacă ele există), obţinută prin selecţia, analizarea,
organizarea şi înregistrarea tuturor
informaţiilor care servesc la identificarea, administrarea, localizarea şi
explicarea documentelor de arhivă,
a contextului şi a sistemului creării lor. De asemenea, termenul descrie şi rezultatul procesului.”
|
Calcul englez „recorduri”, pentru record(s) (fie şi în varianta accentuată
de mai jos: „récorduri”), care în limba română înseamnă cu totul altceva, este exclus; acest termen se traduce,
în funcţie de context, prin documente sau
arhive.
19
|
„Document/récord. Informaţie înregistrată de orice gen şi pe orice fel de suport,
creată sau primită şi păstrată, de către o organizaţie sau o persoană fizică, în operaţiunile de afaceri sau
în desfăşurarea activităţii.”
(p. 11)
|
„Document de arhivă. Informaţie înregistrată pe un suport, indiferent de natura acestuia, creată, primită şi
păstrată de către o persoană fizică sau
juridică în desfăşurarea activităţii sale.”
|
20
|
„Dosar. O grupare organizată de
documente, puse împreună fie de creator pentru uzul curent, fie în procesul ordonării arhivistice, pentru că se referă la acelaşi
subiect, activitate sau operaţiune.
Dosarul este în mod obişnuit unitatea
de bază într-o serie de documente
(recorduri).”
(p. 11)
|
„Dosar. Ansamblu organizat de documente, puse împreună fie de către creator, pentru folosirea curentă,
fie în procesul ordonării arhivistice, dat
fiind că se referă la acelaşi subiect sau
la acelaşi caz. În mod obişnuit,
dosarul este unitatea de bază a
unei serii organice de documente.”
|
21
|
„Evaluare. Procesul de stabilire a perioadei de
păstrare/reţinere a documentelor.”
(p. 11)
|
Evaluare. Procedură prin care se stabileşte termenul de
păstrare a documentelor.
|
22
|
„Fond arhivistic. Totalitatea documentelor (recorduri),
indiferent de gen sau suport,
create de o manieră organiză şi/sau acumulate şi folosite de o
persoană fizică, familie sau persoană juridică în cursul desfăşurării
activităţii şi funcţiilor respectivului
creator.”
(p. 11)
|
„Fond
arhivistic.
Totalitatea documentelor, indiferent de genul sau suportul lor, create în mod organic ori primite şi folosite
de către o persoană fizică, familie
sau persoană juridică în cursul desfăşurării activităţii sale.”
|
23
|
„Instrument de
evidenţă. Termenul
cel mai larg ce acoperă orice descriere sau mijloc de referinţă făcut
sau primit de un serviciu de arhivă în cursul realizării controlului administrativ şi intelectual asupra
materialului arhivistic.”
(p. 11)
|
„Instrument de căutare / evidenţă. Termen general folosit pentru orice
descriere sau referinţă elaborată sau
primită de către un serviciu de
arhivă în cursul desfăşurării
controlului administrativ şi intelectual pe
care îl face asupra materialului arhivistic.”
|
24
|
„Ordonarea. Procesele fizice şi intelectuale şi rezultatele
analizării şi organizării documentelor în conformitate cu principiile arhivistice.”
(p.
11)
|
„Ordonare.
Operaţiunea
intelectuală şi fizică ce constă în analiza şi punerea în ordine a
documentelor de arhivă în conformitate cu
principiile arhivistice, şi rezultatul ei.”
|
25
|
„Preluare. Recepţia ulterioară a unui material arhivistic,
care se alătură astfel unei unităţi de descriere care există deja in depozit.”
(p. 12)
|
„Preluare. Totalitatea activităţilor care
vizează căutarea, descoperirea şi intrarea fondurilor de arhivă într-un serviciu sau
într-o instituţie.”
|
În franceză termenul adecvat este collecte. Definiţia dată în varianta
română este valabilă pentru „preluarea ulterioară” (în fr.: accroissement), iar nu pentru cea
„iniţială” şi/sau „definitivă”[2].
26
|
„Provenienţă. Relaţia dintre documente (recorduri)
şi organizaţiile sau persoanele care le-au creat, acumulat, şi/sau păstrat şi
folosit în desfăşurarea activităţii persoanei fizice sau juridice.”
(p. 12)
|
„Provenienţă. Relaţia dintre documente şi creatorii lor.”
|
27
|
„Punct de acces. Un nume, termen, cuvânt
cheie, frază sau cod care pot fi
folosit pentru a căuta, identifica şi localiza o descriere arhivistică.”
(p. 12)
|
„Punct
de acces. Un nume, cuvânt-cheie, termen din index etc. folosite pentru căutarea şi regăsirea unei
descrieri arhivistice.”
|
În arhivistica franceză seria organică nu trebuie confundată cu seria ca subdiviziune a schemei de
ordonare. De exemplu, Arhivele Partidului Comunist Francez fac parte din Seria
J (Arhive Private) şi sunt gestionate de Arhivele Departamentale
Seine-Saint-Denis.
28
|
„Serie. Documente ordonate în
conformitate cu un sistem de clasare sau păstrate ca o structură, deoarece
rezultă din acelaşi proces de acumulare sau clasare sau din aceeaşi
activitate; au un gen specific; sau datorită unor alte relaţii care rezultă
in urma creării, primirii sau folosirii. O serie este cunoscută şi sub numele
de serie de documente (recorduri).”
(p. 12)
|
„Serie. Parte organică a unui
fond căreia îi corespunde un ansamblu de documente grupate împreună întrucât
sunt rezultatul aceleiaşi activităţi sau pentru că indică aceleaşi atribuţii,
acelaşi subiect ori au aceeaşi formă.”
|
29
|
„Sub-fond. O subdiviziune a unui
fond, conţinând un corp de documente
(recorduri) conexe, corespunzătoare unei subdiviziuni în organizaţia sau
agenţia creatoare sau, când aceasta nu este posibilă, unor grupări
geografice, cronologice, funcţionale sau altele asemenea, ale materialului
însuşi. Când organismul creator
are o structură ierarhică complexă fiecare subfond are cât de multe
sub-fonduri subordonate sunt necesare pentru a reflecta nivelurile structurii
ierarhice ale primei unităţi administrative subordonate.”
(p. 12)
|
„Subfond. Subdiviziune organică a unui fond, care corespunde unei subdiviziuni
administrative a instituţiei sau organizaţiei creatoare ori, în lipsa acesteia,
unei grupări geografice, cronologice, funcţionale sau de alt
tip a documentelor. Atunci când creatorul are o structură ierarhică
complexă, fiecare subfond este divizat la rândul său, conform cu
necesităţile, pentru a reda nivelurile ierarhice corespondente.
|
30
|
„Suport. Materialul fizic, containerul
şi/sau purtătorul în sau pe care
informaţia este înregistrată (de ex. tăbliţe
de lut, papirus, hârtie, pergament, film, bandă magnetică)”
(p. 12)
|
„Suport. Materialul pe care este înregistrată informaţia (de ex.: ceară, papirus, hârtie, pergament,
film, bandă magnetică)”
|
31
|
„Titlu.
Un cuvânt, frază, caracter sau grup de caractere
care denumeşte o unitate de descriere (title)”
„Titlu oficial. Titlul care poate fi
observat pe sau în materialul arhivistic descris. (formal title)”
(p.
12)
|
„Titlu.
Denumire care figurează, ca atare, în
sau pe documentele care urmează să fie descrise (Formal
title)”
|
Distincţia titlu / titlu oficial ni se pare excesivă, prin urmare propunem
comasarea celor două definiţii într-una singură, aşa cum s-a procedat şi în
varianta franceză a textului, reţinând în cuprinsul definiţiei un singur sens,
cel de „oficial”.
32
|
„Titlu dedus. Un titlu dedus de
arhivist pentru o unitate de descriere care nu are un titlu oficial”
(p.
12)
|
„Titlu atribuit. Denumire dată de către
arhivist unei unităţi de descriere care nu are aşa ceva”
|
Distincţia titlu / titlu atribuit indică originea denumirii, din punct de
vedere funcţional (arhivistic) cele două denumiri având valoare egală.
33
|
„Unitate de descriere. Un document sau un set de
documente în orice formă fizică,
tratate ca o unitate, şi în consecinţă
formând baza unei singure
descrieri.”
(p.
12)
|
„Unitate de descriere. Un document sau un ansamblu de documente de orice fel, tratate ca o entitate,
şi care formează baza unei descrieri.”
|
Ansamblul de documente, fiind în egală
măsură o grupare intelectuală şi fizică, nu este de redus la cea din urmă.
Apoi, cuvântul „singur” ni se pare redundant în această descriere la mai multe
niveluri.
34
|
„Unele
informații din această zonă, de exemplu numele
creatorului și istoria instituției sau nota biografică pot, în anumite
situații, să fie incluse în cadrul dosarelor
de autoritate la care se face reerință.”
(p.
20)
|
„Unele
informații din această zonă, de exemplu istoria
instituțională / nota biografică, pot
fi incluse, în anumite situații, în cadrul fișelor de autoritate care
presupun o descriere în lanț.”
|
Termenul „fișe de autoritate” a fost deja
folosit.
35
|
„Sursa directă a preluării”
(pp.
24 și 25)
|
„Modul (maniera) de preluare”
|
În acest sens, a se revedea și
ocurențele.
36
|
„3.3. ZONA DE STRUCTURĂ ȘI
CONȚINUT”
(p.
27)
|
„3.3. ZONA DE CONȚINUT ȘI STRUCTURĂ”
|
37
|
„3.3.1. Obiect și conținut”
(p.
27)
|
„3.3.1. Prezentarea conținutului”
|
În acest sens, a se revedea și
ocurențele.
38
|
„3.3.2. Evaluarea, distrugerea și informații despre termenul de
păstrare
(p.
29)
|
„3.3.2. Evaluarea, selecționarea
și termenele de păstrare”
|
În acest sens, a se revedea și ocurențele.
39
|
„3.3.3. Preluări
(p.
30)
|
„3.3.3. Preluări ulterioare”
|
Termenul din franceză este accroissements (preluări ulterioare),
spre deosebire de collectes (preluări
inițiale și/sau definitive).
40
|
„3.4.5. Instrumente de cercetare
(p.
36)
|
„3.4.5. Instrumente de căutare /
evidență”
|
În acest sens, a se revedea și
ocurențele.
41
|
„3.5. ZONA MATERIALELOR COMPLEMENTARE”
(p.
37)
|
„3.5. ZONA SURSELOR
COMPLEMENTARE”
|
42
|
3.5.3. Unități
de descriere conexe
(p.
39)
|
3.5.3. Surse
complementare”
|
43
|
„3.7.1. Nota arhivistului”
(p.
41)
|
„3.7.1. Notele arhivistului”
|
44
|
„Identificarea
principiilor pe baza cărora s-a
efectuat descrierea.”
(p.
42)
|
„Identificarea
regulilor sau convențiilor pe baza
cărora s-a efectuat descrierea.”
|
IV. Erori de ortografie
1
|
„Pot fi avute în vedere şi niveluri, cum ar fi
sub-fonduri sau subserie”
(p. 8)
|
„Pot fi avute in vedere şi niveluri intermediare,
cum ar fi subfondurile sau subseriile”
|
2
|
„schimbul internaţional de informaţii descriptivă”
(p.
9)
|
„schimbul internaţional de informaţii descriptive”
|
3
|
„Pe rândul următor, este indicat, tot în italic”
(p.
9)
|
„Pe rândul următor, este indicat, tot în italice”
|
4
|
Piesă. Cea mai mică unitate arhivistică, indivizibilă intelectual, de pildă
o scrisoare, un memorandum, un raport, fotografie, o înregistrare sonoră.
(p. 12)
|
Piesă. Cea mai mică unitate arhivistică, indivizibilă intelectual, de pildă
o scrisoare, un memorandum, un raport, o
fotografie, o înregistrare sonoră.
|
V. Erori de topică
1
|
„Comitetului
pentru normele de descriere al CIA”
(p.
6)
|
„Comitetului
CIA [ICA] pentru normele de descriere”
|
2
|
„Nu trebuie considerate aceste exemple sau forma în
care ele sunt prezentate aici drept instrucţiuni.”
(p.
9)
|
„Aceste exemple sau forma în care ele sunt prezentate
aici nu trebuie considerate drept instrucţiuni.”
|
3
|
„Dată fiind importanţa punctelor de acces pentru
regăsire, un alt standard al CIA, Standardul
arhivistic internaţional pentru persoane juridice, persoane fizice sau
familii: ISAAR(CPF), a fost elaborat.”
(p.
9)
|
„Dată fiind importanţa punctelor de acces pentru
regăsire, a fost elaborat un alt standard al ICA, Standardul arhivistic internaţional pentru
persoane juridice, persoane fizice sau familii: ISAAR(CPF).”
|
VI. Redundanţe
1
|
„Procesele legate de descriere pot începe la sau
înainte de momentul creării documentelor,
şi pot continua de-a lungul întregului ciclu de viaţă al documentelor.” (p. 7)
|
„Procesele legate de descriere pot începe la sau
înainte de momentul creării documentelor, şi pot continua de-a lungul
întregului lor ciclu de viaţă.”
|
2
|
„Acest standard conţine regulile generale pentru descrierea arhivistică, reguli care pot fi aplicate indiferent
de forma sau suportul materialului arhivistic”
(p.
7)
|
„Acest standard conţine regulile pentru descrierea
arhivistică, ce pot fi aplicate
indiferent de forma sau suportul materialului arhivistic”
|
În română regula este doar generală, apoi
este de eliminat şi cealaltă redundanţă.
*
Acestea sunt modificările pe care le
socotim cele mai importante, şi nu luate în sine (pentru acurateţea lingvistică
a traducerii), ci din necesităţi practice: o mai bună înţelegere a conţinutului
normelor internaţionale şi o echivalare a terminologiei folosite care să fie
cât mai aproape de experienţa arhivistică românească.
NOTE
Bucureşti,
14 iulie 2013.