1.0. Astăzi, 1 martie 2016, a continuat bâlciul cu
plagiatul lui Victor Ponta.
1.1. Bon, de acord: să i se retragă titlul, retragere
pentru care, în ciuda a ceea ce se spune frecvent, există întreaga bază legală.
1.2. Dar ce facem cu restul cazurilor? (Cf.: http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2015/12/cursul-scurt-de-plagiat-pentru-uzul.html.)
1.3. În concluzie: dom’ Adrian Curaj, dom’ ministru al
Educației, vă rugăm frumos, faceți acest hatâr Intelighenției române, ca să-și
liniștească și ea conștiința! Așa, ca în cazul poveștii Direcției Naționale
Anticorupție cu lupta de profil, bine?!
2.1. În același context, vom indica mai întâi un caz dintr-un
text de presă proaspăt, tot de astăzi, despre Institutul Cultural Român:
În ceea ce
privește organizarea internă a ICR, pe Boroianu se pare că nu-l deranjează nici
că la conducerea unui department intern se află un personaj asupra căruia
planează mari suspiciuni de plagiat, Cristian Petcu.
2.2. Apoi, vom relua un caz mai vechi, despre care nici
Presa, nici Directorimea de conștiințe a patriei – ba chiar nici
anticomuniștii, fie ei „antifasciști“ ori pur-și-simplu!
– nu scot un sunet: cel al directorului general al IICCMER (din 2015), Alin
Mureșan, anterior (2014–2015) șef de serviciu, un plagiator de mare calibru (cf.: http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2014/11/plagiatul-lui-alin-muresan-varianta_33.html).
3.0. Nu este deci de mirare că, după ce a testat
(ne)reacția publică (cf.: http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2016/02/schimbare-directorala-la-iiccmer.html), el și-a afișat, cu atât mai nerușinat, furtul (cf. mai jos).
 |
| Captură de ecran din 10/02/2016 |
 |
| Captură de ecran din 1/03/2016 |
București, 1
martie 2016.